A apărut numărul 85 al revistei Lettre Internationale, editată de Institutul Cultural Român. Revista poate fi achiziționată din Librăria ICR (Aleea Alexandru 38, București), de pe site-ul www.e-icr.ro sau prin abonament. De asemenea, este distribuită în librării din țară și poate fi consultată în bibliotecile institutelor culturale românești din străinătate.

a apărut ediția de primăvară a revistei Lettre Internationale

SUMAR Nr. 85

Dincolo de eveniment
DIALOG Heinz-Norbert Jocks – Stéphane Hessel: Spiritul indignării
Ian Johnson – China: mai rău decât în imaginație
Anne Applebaum – Schimbarea vieții sub comunism
Adrian Mihalache – Pactul cu diavolul
Hussein Agha și Robert Malley: Aceasta nu e o revoluție
DIALOG Frank Berberich – Etel Adnan: Născută în Beirut

Retrospective artistice
Ruxandra Garofeanu – Nonconformistul Cojan
Aurel Cojan – Scrisori de la Paris
Tudor Banuș – Cronica subiectivă a unei expoziții
Mark Lammert – Angoasa eroică
Constantin Hostiuc – De la aur la aura

Cultura – cardiograme
Cătălin Bogdan – Hiper-ortodoxie
Martin Geck – Wagner în Rusia
Ion Vianu – Noile constelații familiale
Rodica Binder – Sexism și corectitudine politică

Idei literare
C.G. Săndulescu – Epifania
James Joyce 1900 – 1922
Antonio Tabucchi – Balene din alte timpuri
Antonio Patraș – Eminescu, personaj de roman

Erotism și creativitate
Biblioteca „Lettre Internationale”
Ian McEwan – Nume de cod: Bombonel
Gustavo Dessal – Refugiul
Agnès Desarthes – Înlocuitorul
Jan Koneffke – Cașalotul
Nicolas d’Estienne d’Orves – Fidelități successive

Călătorii teatrale
Eugenio Barba – Cincizeci de secunde și cinci ore
Peter Brook – A descoperi prin tine însuți
George Banu – La capătul călătoriilor

Comentarii și corespondențe
Sergio Benvenuto – Eșecuri ale democrației
Pedro Rosa Mendes – Portugalia – Finis Terræ
Carmen Firan – Nepal
Vitalie Ciobanu – Van Gogh pe bicicletă
Mircea Țicudean – Povestea președintelui

114 p., 10 lei

Prețul unui abonament este de 40 lei (4 numere, livrare în țară) și 50 USD (4 numere, livrare în străinătate). Detalii despre abonament: or.rci@ugaen.nemrac, tel. 031 7100 646.

Către cititorii noștri
Deschidem acest număr cu ultimul interviu acordat de Stéphane Hessel, o figură remarcabilă a vremurilor noastre. A trăit până la 95 de ani și a fost charismatic ca Neagu Djuvara. Luptător în Rezistența franceză, supraviețuitor din lagărul de la Buchenwald, diplomat de carieră, autor de cărți incitante, Stéphane Hessel a făcut valuri cu ultimele sale luări de poziție, mai ales cele din best-seller-ul Indignați-vă!, în care caută să trezească independența de gândire, cu deosebire în rândul tinerilor. A făcut din artă, religie și din viața sa o operă de artă.

O succesiune de articole ne poartă apoi pe diferite meleaguri în care comunismul s-a impus cu insistență diabolică. Ian Johnson evocă foametea din China, din timpul Marelui Salt Înainte, program inițiat de Mao. Anne Applebaum descrie modul insidios în care noile structuri ale puterii s-au impus în Polonia și în Germania de Est. Adrian Mihalache, comentând recenta lucrare a lui Vladimir Tismăneanu, analizează rădăcinile culturale și sursele transcendentale ale totalitarismelor. Orizonturile politice din Orientul Mijlociu nu pot să nu rămână în atenția noastră. Hussein Agha și Robert Malley scrutează fețele ascunse ale transformărilor din țările arabe, iar Frank Berberich ne oferă un dialog fascinant cu o „cetățeană a lumii”, care cunoaște intim contradicțiile culturale specifice zonei. Ideologia imperială otomană, visul Greciei Mari, atmosfera culturală din Liban nu reprezintă, pentru ea, cunoștințe asimilate, ci realități trăite. Combinația între distanțarea lucidă și implicarea emoțională face farmecul acestui amplu interviu.

„Retrospectivele” acestui număr sunt unele artistice. Se vor împlini curând o sută de ani de la nașterea unui pictor de mare clasă, Aurel Cojan. Două expoziții importante, una la Paris, alta, la București, ne reaproprie de el. Alături de prezentările critice, includem și două scrisori ale artistului, care prezintă în mod ironic și pitoresc viața artistică pariziană. Cum suntem împotriva omagierilor standardizate, ne place să publicăm punctul de vedere al lui Tudor Banuș, un artist care nu împărtășește estetica lui Aurel Cojan, dar care nu neagă impactul lucrărilor sale. În încheierea grupajului, pictorul Mark Lammert caută să ne explice și, în felul acesta, să-și explice influența pe care a avut-o asupra lui marele pictor roman Corneliu Baba, iar Constantin Hostiuc ne dă îndreptări asupra constituirii unui ambient artistic care ne-ar potența calitățile, ne-ar amplifica energiile și ne-ar îmbunătăți, în consecință, calitatea vieții.

În secțiunea „Cultura-cardiograme”, putem citi un studiu interesant despre dimensiunea culturală a ortodoxiei și despre dificultatea de a îmbina gândirea și practica religioasă. Urmărindu-l pe Richard Wagner (de la nașterea căruia se împlinesc două sute ani) în Rusia, Martin Geck ne surprinde, dezvăluind uimitoarea apetență a esteticii revoluționare pentru demersul acestui compozitor. În altă ordine de preocupări, poate mai actuale, dacă nu mai esențiale, condiția familiei în lumea contemporană, precum și problema controversată a mariajului între persoane de același sex și aceea a discriminării pe bază de gen sunt abordate serios și aprofundat de către Ion Vianu și, respectiv, de Rodica Binder.

Propuneri interesante ale colaboratorilor noștri ne-au determinat să constituim o secțiune intitulată „Idei literare”. C.G. Săndulescu ne oferă o remarcabilă interpretare a primei faze din opera lui James Joyce, promițând că va continua explorarea în numărul următor. Antonio Tabucchi glosează asupra artei romanului, iar Antonio Patraș se apleacă asupra raportului dintre erotism și creativitate, cu referire la Eminescu. Concluziile lui diferă mult de cele la care ne-am aștepta.

Biblioteca „Lettre internationale” conține fragmente de bijuterii literare. Ian McEwan și Gustavo Dessal (de profesie psihanalist) ne incită cu cinismul lor mordant. Agnès Desarthes ne surprinde cu un personaj venit de pe meleagurile noastre. Tot din ambientul istoric al României se inspiră și Jan Koneffke, în fragmentul de roman de un realism magic. Pe linia realistă se înscrie Nicolas d’Estienne d’Orves, cu o frescă pasionantă a ambiguităților și complicațiilor din timpul Ocupației Franței de către naziști. Întâlnim acolo figuri fictive, amestecate cu altele reale, apar Jean Marais, Jean Cocteau, Aragon, Elsa Triolet, Drieu la Rochelle și, în general, multă lume bună. Ne bucură să reproducem câteva fragmente din cartea alcătuită din contribuțiile prietenilor și admiratorilor marelui critic de teatru Georges Banu, Călătoriile sau orizonturile teatrului. Plecarea în vederea cunoașterii, reîntoarcerea în scopul decantării și meditării constituie cele două momente între care se înscrie explorarea în sine și cea a propriului sine.

Secțiunea „Comentarii și corespondențe” ne aduce gândurile amare ale lui Sergio Benvenuto privind eșecurile democrației și lamento-ul lui Pedro Rosa Mendes privind destinul Portugaliei. Acestea nu exprimă doar descurajare, ci și intenție lucidă de restaurare a situației „normale”.
Corespondenții noștri ne trimit imagini colorate din Nepal (Carmen Firan), Amsterdam (Vitalie Ciobanu) și Praga, de unde Mircea Țicudean ne relatează povestea amar-amuzantă a alegerilor prezidențiale. E bine când totul se termină cu bine.
Adrian Mihalache, redactor Lettre Internationale