Advertising4U.ro-Comunicate-de-presa-Info-evenimente-Media-NEWSConform programului tematic trimestrial, aprobat de presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, Constantin Cerbulescu, in perioada 10 – 20 aprilie a.c., s-a desfasurat o actiune de control la nivel national, care a vizat modul de comercializare a laptelui de consum si a produselor lactate.

Din totalul de 663 operatori economici controlati, la 510 s-au constatat abateri de la legislatia in vigoare. De mentionat ca la cca 50% dintre acestia, abaterile au fost semnificative.

A fost verificata o cantitate de peste 125,4 tone lapte de consum si produse lactate, din care circa 24 tone (19 %) nu se incadra in prevederile legale in vigoare.

Au fost prelevate 59 esantioane de lapte si produse lactate si inlocuitori de produse lactate, care in urma analizelor de laborator efectuate de Laboratorul Larex si SC ICA Research & Development SRL Bucuresti, a rezultat ca 37 % nu se incadrau in parametrii fizico-chimici impusi sau declarati de producatori.

Structura esantioanelor prelevate este urmatoarea:

  • 16 esantioane de branza telemea, dintre care 62,5% erau neconforme;
  • 9 esantioane de branza de burduf, dintre care 67% erau neconforme;
  • 16 esantioane de produse lactate acide (iaurt, lapte batut – sana, smantana), dintre care 12,5% erau neconforme;
  • 7 esantioane de lapte de consum, dintre care 14 % erau neconforme;
  • 7 esantioane de unt, dintre care 29 % erau neconforme;
  • 4 esantioane de alte produse lactate, dintre care 25% erau neconforme.

Masuri dispuse:

  • oprirea definitiva si scoaterea din circuitul consumului uman a circa 460 kg produse care erau improprii consumului uman;
  • oprirea temporara de la comercializare a cca 19 tone lapte de consum si produse lactate in valoare de 221 mii lei pana la remedierea neconformitatilor constatate;
  • aplicarea de 551 sanctiuni contraventionale, constand in 251 avertismente si 300 amenzi contraventionale insumand 1.052.500 lei.

Abateri constatate:

Comercializarea produselor cu parametrii neconformi celor declarati sau prevazuti in actele normative in vigoare.

  • Comercializarea produselor cu caracteristici organoleptice necorespunzatoare

In jud. Vaslui, se comercializa produsul Telemea din lapte de vaca cu miros de fermentatie, saramura de conservare prezentand un aspect tulbure si miros nespecific si produsul Unt de masa care prezenta gust si miros puternic de ranced.

In jud.Neamt se comercializa produsul “cascaval Dalia” ce era fermentat si avea gust acru, iar in jud.Bihor s-a constatat expunerea la comercializare a produsului “smantana” in ambalaje ce prezentau capacele bombate si miros de acru.

In municipiul Bucuresti se comercializa branza de burduf (fara date de indentificare-caracterizare), ce prezenta suprafata puternic deshidratata, culoare galben intens, nespecifica produsului.

In Cluj-Napoca era expus la comercializare produsul „branza burduf”, ambalat in pungi de polietilena, care urmare manipularilor repetate a devenit impropriu consumului uman.

  • Neincadrarea in parametrii fizico-chimici

37% dintre esantioanele prelevate din laptele de consum si produsele lactate existente la comercializare prezentau parametrii fizico-chimici neconformi, respectiv, cu continutul de grasime, umiditate sau sare diferite fata de cele impuse prin acte normative sau declarate de producatori.

  • 10% dintre esantioanele prelevate au prezentat neincadrarea concomitenta in proportiile de grasime si/sau apa si/sau sare

Exemplificam:

  • produsul „telemea vaca putin sarata (telemea proaspata)” prezenta continutul de apa de 63% fata de maxim 60 % prevazut, continutul de grasime raportat la SU (substanta uscata) de 32,47% fata de min 42% prevazut si continutul sare de 4,4% fata max.3,5 % prevazut ( judetul Constanta)
  • produsul telemea maturata, prezenta continutul de grasime raportata la substanta uscata de 40,5% fata de min 42% prevazut, continutul de umiditate de 57,8% fata de max. 57% prevazut si continutul de sare de 7,8% fata de max.4 % (jud. Suceava)
  • produsul telemea de vaca prezenta continutul de grasime raportata la substanta uscata de 40,1% fata de min 42% prevazut si continutul de umiditate de 60,3% fata de max. 57% prevazut (jud. Suceava).
  • produsul telemea de vaca prezenta continutul de grasime raportata la substanta uscata de 30,1%, respectiv 31,88%, fata de min 42% prevazut si continutul de sare de 4,86 % fata de max.4 % prevazut (municipiul Bucuresti).
  • produsul branza de burduf prezenta continutul de umiditate de 49,6% fata de min. 48% prevazut si continutul de sare de 8,4% fata de max. 3% prevazut (jud. Suceava).
  • produsul unt de masa prezenta continutul de grasime de 63% fata de min. 65% prevazut si continutul de substanta uscata negrasa de 2,9% fata de max.2% prevazut (jud. Timis).

  • 17% dintre esantioanele prelevate nu se incadrau in continutul de grasime impus sau declarat de producatori, cu afectarea interesului economic al consumatorilor

In jud. Maramures se comercializa produsul Lapte de consum 0,1 % grasime, care prezenta, in realitate, un continut de grasime de 0,8%, in judetul Galati produsul Sana prezenta continutul de grasime de 1,8% fata de 3,5% declarat, iar in jud. Ilfov se comercializa produsul “Kefir” ce prezenta continutul de grasime de 2,6% fata de 3,3 prevazut.

In municipiul Bucuresti se comercializa „branza de burduf” care prezenta un continut de grasime raportat la substanta uscata de 37,27%, fata de 40% prevazut, iar in judetul Suceava se comercializa „branza de burduf” ce prezenta continutul de grasime raportata la substanta uscata de 36,6 % fata de min 40% prevazut.

  • 14% dintre esantioanele prelevate nu se incadrau in continutul de umiditate prevazut prin acte normative sau declarat de producatori

Exemplificam:

  • Produsul „branza cu lapte de oaie EXTRA”, provenit din Bulgaria, comercializat in municipiul Bucuresti, prezenta un continut de apa de 62,25% fata de max.57% prevazut, iar produsul „branza telemea de vaca Extra”, provenit din Bulgaria, prezenta continutul de apa de 66,3% fata de max.57% prevazut.
  • Produsul branza de burduf II din lapte de vaca, comercializat in jud. Suceava, prezenta continutul de umiditate de 49,3%, produsul “branza de burduf”, comercializat in judetul Brasov prezenta continutul de umiditate de 52,85%, iar produsul „ branza de burduf” , comercializat in judetul Maramures, prezenta continutul de umiditate de 52,35%, fata de max. 48% prevazut.
  • Comercializarea de inlocuitori de produse lactate sub denumiri consacrate si recunoscute de consumatori

In judetul Ilfov se comercializa sub denumirea de “Telemea de vaca in saramura”, provenienta Bulgaria, un produs ce prezenta grasime vegetala in continut, fiind un Inlocuitor de produs lactat.

  • 12% dintre esantioanele prelevate au prezentat neincadrarea in continutul de sare impus sau declarat pe ambalaj de producator, prezentand depasiri ale continutului de sare cu proportii cuprinse intre 22% si 100%

In judetul Suceava, produsul branza de burduf prezenta continutul de sare de 8,4% fata de max. 3% prevazut, produsul telemea maturata prezenta continutul de sare de 7,8% fata de max.4 % prevazut, iar produsul telemea de vaca prezenta continutul de sare de 5,2% fata de max.4% prevazut.

In municipiul Bucuresti, se comercializa produsul „telemea buna”, care prezenta continutul de sare de 5,46%, fata de max.4% prevazut si produsul „telemea de vaca” ce prezenta un continut de sare 5,78% si 5,87%, fata de max.4% prevazut.

  • Neincadrarea unor produse lactate in alti parametri de calitate prevazuti sau declarati

Produsul „Latte macchiatto Magico”, comercializat in judetul Bihor, prezenta continutul de cafeina de 63 mg/250 ml fata de min 80 mg/250 ml declarat pe ambalajul produsului.

  • 38% dintre judete comercializau lapte de consum si produse lactate in afara datei durabilitatii minimale, respectiv a datei limita de consum stabilite de producatori

Conform prevederilor legale in vigoare, operatorii economici sunt obligati sa comercializeze numai produse in cadrul datei durabilitatii minimale, respectiv a datei limita de consum stabilite de producatori. Controlul a scos in evidenta incalcarea acestor prevederi, astfel: produsul Iaurt expirat de 16 zile (jud Vaslui); smantana – pahare plastic 100 g, expirata de 2 zile ( jud Satu-Mare); smantana fermentata 25% grasime expirata de 2 zile (jud. Cluj); unt de masa, smantana Natura expirate de 10 -15 zile, lapte de consum Zuzu, smantana expirate de 5 zile); jud. Harghita (iaurt expirat de 1 zi, produse lactate expirate de 4 zile, smantana expirate de 1 zile, produse lactate expirate de 4 zile, produse lactate expirate expirate de 60 zile ( jud. Mehedinti); smantana expirata de 5, respectiv 3 zile (jud.Galati); unt sub forma de baton ambalat in folie transparenta, neetichetat, dar conform datelor inscrie la raft, era expirat de 12 zile (municipiul Bucuresti); smantana si iaurt “Campina” expirate de 14 zile (judetul Teleorman).

  • Neincadrarea in cantitatea neta declarata

In judetul Teleorman se comercializau unele sortimente de branzeturi cu diferente la cantitatea neta, astfel: branza burduf, in membrana naturala, cu cantitatea neta inscrisa pe eticheta 1000g, avea abateri negative cuprinse intre 40 – 90 g/buc. respectiv, fata de 15 grame (conform prevederilor legale).

– 16 % din cantitatea controlata nu oferea consumatorilor informatiile obligatorii, care sa permita alegerea sortimentului dorit

– Comercializarea produselor neetichetate

Un operator economic din jud. Vaslui se aproviziona cu smantana ambalata in bidoane, pe care o portiona, in pahare de unica folosinta, in unitatea de comercializare, fara a efectua etichetarea acestora, conform prevederilor legale.

Un operator economic din Craiova, comercializa telemea „Bistrita” la care eticheta cu elementele de identificare, pe unele ambalaje era mototolita, sau lipsea sau se putea desprinde cu usurinta.

  • Comercializarea de produse la care prin forma de inscriere a informatiilor, consumatorii puteau fi indusi in eroare asupra originii reale a produsului

Pe sortimentele de produse lactate fabricate in jud. Satu Mare informatiile inscrise in limba maghiara si romana pe etichete erau astfel realizate incat puteau crea confuzii in gandirea consumatorilor cu privire la originea sau provenienta reala a alimentului, in conditiile in care se inscria adresa distribuitorului din Ungaria, originea produsului putand fi dedusa doar dupa sigla sanitara veterinara a produsului.

  • Inscrierea incorecta, incompleta sau neconforma cu prevederile legale in vigoare a denumirii sub care se vinde produsul

Controlul a depistat comercializarea sub denumiri consacrate, cunoscute si apreciate de consumatori si care sunt prevazute in norme nationale, precum Cascaval”,” Cascaval Dalia” „Sana”, „Chefir”, “Branza telemea”, „Branza de burduf” etc. de produse inferioare calitativ si care nu respecta prevederile acestor norme.

In acest sens exemplificam:

Cascavalul produs in jud. Brasov, comercializat in judetul Vrancea, avea mentionat pe eticheta continutul de grasime raportat la substanta uscata de minim 37% si nu de minim 38% cat prevad normele nationale.

Conform normelor nationale sortimentul care poarta denumirea de sana trebuie sa aiba un continut de grasime de 3,6%; controlul a depistat ca produsul sana fabricat in jud. Buzau avea inscris pe eticheta continutul de grasime de 2,8%, produsul sana fabricat in jud. Bistrita Nasaud avea inscris pe eticheta continutul de grasime de 3%, produsul sana fabricat in exclusivitate pentru un supermarket avea inscris pe eticheta continutul de grasime de 2% grasime, iar produsul sana fabricat in judetul Braila avea inscris pe eticheta continutul de grasime de 2,8 %.

Conform normelor nationale sortimentul care poarta denumirea de chefir trebuie sa aiba un continut de grasime de 3,3%; controlul a depistat ca produsul Kefir fabricat sub marca unui supermarket, cat si cel fabricat in judetele Braila si Bacau avea inscris pe eticheta continutul de grasime de 2,5%.

O situatie speciala s-a constatat in cazul produselor comercializate sub denumirea de “Branza de burduf”, la care s-a constatat neincadrarea in denumirea prevazuta de standardul national, care stabileste ca sortimentul  „Branza de burduf I” trebuie sa  fie obtinut din cas de oaie,  iar sortimentul  „Branza de burduf II” trebuie sa fie obtinut din amestec de cas de oaie cu cas de vaca.

Produsele comercializate sub denumirea de “Branza de burduf” gasite la comercializare prezentau, conform listei ingredientelor, urmatoarele compozitii, diferite fata de norma nationala, astfel:

Nr.crt. Judetul Produsul Compozitie
1 Harghita branza de burduf branzeturi din lapte de vaca pasteurizat, cas de oaie
branza de burduf produs pe baza de lapte de vaca pasteurizat
branza de burduf tip II cas gras din lapte de vaca, cas de oaie
branza de burduf cas din lapte de vaca
2 Mures branza de burduf branzeturi obtinute din lapte de vaca pasteurizat
branza de burduf branzeturi obtinute din lapte de vaca si oaie, smantana
3 Covasna branza de burduf lapte pasteurizat de vaca
branza de burduf cas din lapte de vaca
4 Suceava branza de burduf lapte de vaca pasteurizat
branza de burduf tip II cas de vaca, cas de oaie si branzeturi maturate
branza de burduf tip II lapte de vaca pasteurizat
5 Satu-Mare branza de burduf cas de vaca obtinut din lapte integral pasteurizat si sortimente de branzeturi maturate
branza de burduf cas din lapte pasteurizat de vaca, cas din lapte pasteurizat de oaie in proportii variabile
branza de burduf cas gras din lapte de vaca si cas de oaie
6 Bistrita-Nasaud branza de burduf cascaval maturat, cas dulce de vaca, telemea proaspata de vaca
branza de burduf branzeturi , smantana, sare
7 Maramures branza burduf cas gras, branza framantata
8 Botosani branza de burduf cas din lapte pasteurizat de vaca, cas din lapte pasteurizat de oaie, in proportii diferite
9 Brasov branza de burduf branzeturi si cas din lapte de oaie si vaca pasteurizat
10 Ilfov branza de burduf cas de vaca
  • Utilizarea de denumiri sub care se vind produsele eronate, incomplete sau alese astfel incat sa induca in eroare consumatorul asupra naturii reale a produsului

In judetul Salaj era expus spre comercializare produsul “ smantana usoara -15%” produs in jud. Satu Mare, care conform listei ingredientelor era, in realitate, un amestec de 85% lapte de vaca si 15% grasime de palmier.

In jud. Constanta se comercializa un produs denumit „branza alba pasteurizata”, produs in Spania, care avea mai multe denumiri, respectiv „branza calcica” si „miez de lapte”, inducand in eroare consumatorii.

In judetul Vrancea se comercializa sortimentul de branza GOUDA sub doua denumiri respectiv, GOUDA – branza olandeza cu pasta semitare si CASCAVAL branza cu pasta oparita.

In judetul Salaj erau expuse spre comercializare, in vrac, sub denumirea de “telemea mixta” un produs care pe eticheta de pe ambalajul colectiv avea inscrisa denumirea “telemea superioara“, iar in lista ingredientelor era inscris lapte pasteurizat de vaca, sare, culturi lactice selectionate si clorura de Ca si sub denumirea de “telemea Feta” un inlocuitor de produs lactat denumit “ specialitate alba daneza pe baza de lapte de vaca si grasime vegetala ” produs UE.

In judetul Giurgiu se comercializa branza de vaci cu fructe, Fruit King , produsa in Germania, 2,9 % grasime, pachete 6 x 60g – la care pe etichetele afisate la raft, in dreptul produsului, aparea continutul de fructe de 14 %, iar pe eticheta cu informatii in limba romana de pe produs, aparea un continut de fruct de 6 %.

In judetul Suceava se comercializa cascaval din lapte de capra la care in lista ingredientelor pe langa laptele de capra In proportie de 70% aparea si lapte de vaca in proportie de 30%.

In Cluj-Napoca se comercializa produsul denumit „GUSTUL UNTULUI KOLIBA”, o denumire care induce ideea ca produsul ar fi unt, denumire utilizata pentru un produs alimentar pe baza de grasimi vegetale tartinabile.

In jud. Mehedinti se comercializa sub denumirea ,,branza Delicatese’’ un produs provenit din Bulgaria, care avea mentionat in lista ingredientelor : lapte praf restaurat 95%, grasimi vegetale 3%.

La un depozit en-gross din Brasov, s-a gasit produsul cascaval Bradulet 42% grasime, 200 g, care, conform listei ingredientelor, era fabricat din lapte pasteurizat de vaca si grasimi vegetale.

  • Lipsa denumirii produsului

In judetele Vaslui si Valcea se comercializau produsele “Koliba calup portionat – semitare maturata”, Calup Koliba, Calup Koliba afumat, Edam afumat, Edam clasic, produse in Slovacia, la care lipsea denumirea sub care se vinde produsul, un element de etichetare obligatoriu.

  • Lipsa sau inscriptionarea neconforma a continutului de grasime, dupa caz, continutul de grasime raportat la substanta uscata

Conform Regulamentului (CE) nr. 1234/2007, in cazul grasimilor tartinabile constituite din componente de origine vegetala si/sau animala, prin etichetare, este obligatorie inscrierea proportiei totale de grasimi din greutatea produsului la momentul fabricarii, precum si a conținutului de grasime vegetala, de grasime lactata sau din alte grasimi animale, in ordinea descrescatoare a importanței greutații lor, exprimat ca procent din greutatea totala a produsului, la momentul fabricarii acestuia.

Produsul denumit “UNTAR” grasime 80% si “UNTAR” grasime 57%, pachete de 200 grame, comercializat de un hypermarket din judetul Mehedinti, avea inscris numai continutul total de grasime, nespecificandu-se cotinutul din celelalte grasimi.

La 60% din operatorii economici verificati din jud.Brasov s-au gasit expuse la comercializare diferite sortimente de branzeturi care nu aveau afisata informatia referitoare la contintul de grasime raportat la substanta uscata.

  • Lipsa inscrierii procentului ingredientului care apare in denumirea produsului sau inscrierea neconforma a acestuia s-a constatat la:

In judetul Satu Mare se comercializau sortimentele rulada de cascaval cu gulas, rulada de cascaval cu ardei, rulada de cascaval cu verdeata la care in lista ingredientelor nu era inscrisa proportia ingredientului care Ii confera specificitate produsului.

  • Inscrierea mentiunii „Nu contine conservanti” pentru produse, care conform prevederilor legale, este intersiza utilizarea conservantilor

Conform prevederilor Normelor privind aditivii alimentari destinati utilizarii in produsele alimentare pentru consum uman, nu este permisa utilizarea conservantilor in produsele lactate: unt, lapte si smantana sub forma integrala, degresata, semidegresata, pasteurizate si sterilizate, inclusiv sterilizare UHT, produse pe baza de lapte fermentat cu microorganisme vii nearomatizate.

Controlul a depistat utilizarea in continuare de catre unii producatori a expresiei „Nu contine conservanti” in cazul produselor enumerate, inducand consumatorului ideea ca produsul ar detine o calitate, pe care, in realitate, toate produsele similare o detin.

  • Inscrierea incorecta sau incompleta a etichetarii nutritionale

In judetul Bistrita un operator economic inscria, in tabelele privind informatiile nutritionale, date care nu trebuie specificate in astfel de tabele, si anume, caracteristici fizico-chimice, precum grasime raportata la substanta uscata, umiditate.

  • Inscrierea incorecta a datei durabilitatii minimale/ datei limita de consum

In jud. Mehedinti produsul cascaval de capra avea mentionata data durabilitatii minimale sub forma ,,Termen de garantie 6 luni” si data fabricatiei”, produsul smantana din lapte de vaca gr.25% avea mentionata data durabilitatii minimale sub forma ”termen de valabilitate 15 zile de la fabricatie “ alaturi de “Exp.05.05.2012”, iar produsele cascaval Madrigal, cascaval Emmentaler, smantana aveau mentionate doua date ale durabilitatii minimale.

– Informarea necorespunzatoare la raft, prin stabilirea de catre comercianti, pentru inlocuitori de lapte si produse lactate, a unor denumiri de produse lactate, creandu-se in acest fel ideea ca sortimentul respectiv este un produs lactat

In judetul Satu Mare se comercializau, sub denumirea de „lapte” si „smantana”,   produsele „Alfoldi csaladi ital” si „ Fejfol”, provenite din Ungaria, ale caror traduceri in limba romana reprezinta de fapt „Bautura familiala ALFOLDI” , respectiv “preparat alimentar pe baza de grasimi vegetale si animale”.

In judetul Cluj se comercializa sub denumirea inscrisa pe etichete de la raft de „FETA”, un sortiment care potrivit denumirii inscrise pe ambalajul de desfacere si in documentele de insotire era un „preparat alimentar din lapte degresat si grasimi vegetale”, inducand in eroare consumatorii asupra naturii produsului.

– 50 % dintre operatorii economici controlati prezentau abateri de la prevederile legale referitoare la afisarea preturilor

Controlul a depistat lipsa afisarii preturilor, afisarea acestora intr-o forma care ingreuna vizibilitatea, lizibilitatea, cat si lipsa afisarii preturilor pe unitatea de masura care inlesneste consumatorilor comparatia si le usureaza alegerea.

– Nerespectarea conditiilor depozitare si comercializare a produselor

In jud.Cluj s-a constatat ca in acelasi spatiu frigorific erau depozitate oua, produse lactate, preparate carne, pui congelat preambalat, inghetata preambalata.

– Comercializarea produselor la temperaturi superioare celor impuse de producatori

In jud. Vaslui se pastrau diferite sortimente de grasimi tartinabile intr-un aparat frigorific deconectat de la reteaua de energie electrica, temperatura masurata cu termometrul din dotare fiind de 20º C fata de max 10 º C cat era impus pe eticheta produsului de catre producator. Aceeasi situatie s-a depistat si in judetele Vrancea si Mures.

In jud. Vaslui se pastra produsul Delicatese Feria la temperatura mediului ambiant fata de max 4ºC cat era impus pe eticheta produsului de catre producator.

Alte abateri

  • Comercializarea produselor vrac cu cantare neverificate metrologic;
  • Lipsa documentelor de provenienta.

SFATURI PENTRU CONSUMATORI:

  • Acordati o atentie deosebita cand cumparati lapte si produse din lapte asupra modului de prezentare a ambalajului; In cazul in care ambalajul este bombat rezulta ca a inceput procesul de fermentare si produsul nu mai este propriu consumului uman;
  • Acordati atentie deosebita conditiilor de depozitare atat in magazinul de desfacere cat si la domiciliu; verificati daca laptele si produsele lactate sunt pastrate la temperatura indicata de producator; refuzati sa achizitionati produse care au fost expuse la comercializare la alte temperaturi decat cele indicate de producator.
  • Solicitati vanzatorului, in cazul in care magazinul nu are asigurat sistemul de autoservire, sa va arate eticheta produsului pentru a analiza compozitia si, mai ales, incadrarea in data durabilitatii minimale;
  • Refuzati produsele pentru care aveti indoieli privind calitatea si modul de informare prin etichetare.
  • Cand doriti sa cumparati lapte si produse din lapte, solicitati informatii suplimentare vanzatorilor cu privire la natura produselor pe care doriti sa le cumparati, intrucat exista cazuri in care comerciantii expun la vanzare, in acelasi spatiu inlocuitori de produse lactate alaturi de produse lactate; in conditiile in care modul de prezentare ( forma de calup, dimensiuni, aspect, culoare) si chiar de etichetare sunt asemanatoare, diferentierea este ingreunata, motiv pentru care este absolut necesar sa solicitati informatii suplimentare din partea personalului cu atributii de vanzare din cadrul magazinelor. Va informam ca in inlocuitorii de produse lactate grasimile lactate au fost inlocuite partial sau total cu grasimi de alta origine decat cea lactata.
  • Refuzati produsele care prezinta data durabilitatii minimale/data limita de consum modificata sau depasita.
  • La cumpararea produselor alimentare si, implicit a laptelui si produselor din lapte, solicitati si pastrati bonul de casa pentru a putea proba in cazul in care, in mod justificat, doriti sa reclamati calitatea/siguranta unui produs.
  • Nu cumparati lapte si produse din lapte din locuri neautorizate; comerciantul respectiv nu are posibilitatea sa asigure conditiile optime de transport, depozitare si comercializare si nu va poate elibara bon de casa cu care sa justificati tranzactia comerciala si riscati sa achizitionati un produs neconform sau chiar nesigur care poate sa va afecteze sanatatea.

Biroul de presa