Una din două conserve de fasole cu afumătură conţine E-uri!
30% din conservele de fasole cu afumătură analizate conțin între 4 şi 7 aditivi!
Între 51,5 grame fasole şi 165 grame fasole boabe într-o conservă de fasole cu afumătură!
Între 30 grame şi 63 grame de costiţă afumată într-o porţie de fasole!
Între 30 grame şi 54 grame cârnați afumați într-o porție de fasole!
Între 15 grame de proteine şi 30 grame de proteine într-o porție de fasole cu afumătură!
Între 6,3 grame de grăsimi şi 21,6 grame de grăsimi într-o porţie de fasole cu afumătură!
O porţie de fasole cu afumătură asigură necesarul zilnic de sare pentru un adult!
5,4 grame de sare într-o porţie de fasole cu afumătură!
6,6 grame de zahăr într-o porție de fasole!
Valoarea energetică a unei porţii de fasole cu afumătură variază între 225 kcal şi 468 kcal!
Asociația Pro Consumatori (APC), organizație de utilitate publică din anul 2005 cu o activitate neîntreruptă de peste 31 de ani în domeniul apărării drepturilor și intereselor economice ale consumatorilor, membră a Organizaţiei Europene a Consumatorilor (BEUC) din anul 2005, a lansat pe 24 ianuarie anul curent Campania naţională de informare şi educare a consumatorilor „Atenție la etichetă!”, cu scopul de a atrage atenţia consumatorilor cu privire la importanţa înţelegerii informaţiilor menţionate de producătorii de produse alimentare pe etichetele acestora.
Experţii APC au analizat următoarele 20 de mărci de conserve de fasole cu afumătură: Mandy Foods, Ardealul Fainoşag, Simplu, Sadu, Moldova în bucate, Bunătăţi de Topoloveni, Baroni, Atelier de mâncare Mediaş, Scandia Sibiu, Răsfăţ de la Marioara, Capricii şi Delicii, Cora, Spring Foods, Delicios, Carrefour, Silvania, Carpaţi, Casa Gustului, Auchan, Cara, comercializate în magazinele marilor reţele comerciale.
Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.
În unele conserve de fasole cu afumătură adaosul de sare atinge niveluri ridicate de până la 5,4 grame pentru o porţie/300 grame produs, depăşindu-se astfel necesarul zilnic de sare al unui adult.
Românii consumă zilnic de 2-3 ori mai multă sare “iodată” decât cantitatea recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care este de 5 grame de sare zilnic. Acest consum ridicat de sare explică rata ridicată a hipertensivilor – circa 40% din populația adultă a țării noastre – precum și numărul mare de decese provocate de bolile cardiovasculare și atacurile cerebrale. Cea mai bună soluție ca să reduci consumul de sodiu este să înlocuiești sarea cu arome și condimente. Sarea este combinația dintre sodiu și clor, iar sodiul consumat în exces este foarte dăunător organismului. Sodiul dublează riscul unui accident vascular cerebral, crește tensiunea arterială și este un factor favorizant în apariția celulitei și a tulburărilor grave de metabolism, afectând rinichii și ficatul.
La realizarea studiului s-a avut în vedere, în primul rând, identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs pe baza informațiilor menţionate pe ambalajul fiecărei mărci de conservă de fasole cu afumătură. În cele 20 de conserve de fasole cu afumătură s-au identificat 13 aditivi alimentari, după cum urmează: ascorbat de sodiu, nitrit de sodiu, polifosfaţi de sodiu, glutamat monosodic, benzoat de sodiu, sorbat de potasiu, acid ascorbic, caragenan, gumă de xantan, eritorbat de sodiu, gumă guar, caramel, acid citric.
În ceea ce privește prezența aditivilor de mai sus în conservele de fasole cu afumătură analizate, situația se prezintă astfel:
Două conserve de fasole cu afumatură din 5 conţin nitrit de sodiu!
Una din 5 conserve de fasole cu afumătură conţine ascorbat de sodiu!
Una din 3 conserve de fasole cu afumătură conţine polifosfaţi de sodiu!
Una din 3 conserve de fasole cu afumătură conţine monoglutamat de sodiu!
Una din 5 conserve de fasole cu afumătură conţine caragenan!
Una din 4 conserve de fasole cu afumătură conţine aromă de fum!
În ceea ce priveşte impactul pe care îl au aditivii alimentari din conservele de fasole cu afumătură asupra sănătăţii consumatorilor, aceştia trebuie să cunoască efectele E-urilor pe termen mediu şi lung, astfel:
Aromele artificiale reconstituie orice tip de aromă naturală, fiind adăugate produselor alimentare pentru a le modifica mirosul și/sau gustul în direcţia inducerii unor percepţii organoleptice false.
Aroma de fum este un produs obținut prin fracționarea și purificarea unui condensat de fum, care se foloseşte de către unii procesatori de alimente din considerente legate de costul mai mic al utilizării acestora comparativ cu costul afumării cu fum natural obţinut din diferite esenţe de lemn. Din păcate, aroma de fum este o substanţă cu potenţial cancerigen.
E 150a – caramel simplu, cel mai utilizat colorant artificial. Poate provoca hiperactivitate şi probleme gastrointestinale. Consumul lui nu este recomandat copiilor hiperactivi.
E 150d – caramel sulfit de amoniu. Poate provoca probleme intestinale după ingestia unor cantităţi mari.
E202 – sorbat de potasiu, conservant. Este un aditiv ce irită pielea, ochii şi mucoasele. Poate fi genotoxic și mutagen pentru celulele sângelui uman.
E 211– benzoat de sodiu, conservant sintetic care, în reacție cu acidul ascorbic, generează benzen, substanță toxică cancerigenă. În urma unui studiu realizat pe 200 de sortimente de sucuri de către FDA (Federal Trade Commission – USA) în anul 2005, la 10 dintre acestea s-a identificat un conținut de benzen cuprins între 7 și 89 ppm (părți per milion), limita maximă admisă în apa potabilă fiind de 5 ppm.
E250 – Nitritul de sodiu este un conservant artificial care se foloseşte pentru inhibarea bacteriilor şi pentru intensificarea culorii produselor din carne (culoarea roz a unor mezeluri şi preparate afumate). Nitritul de sodiu este inclus de autorităţile europene şi nord americane pe lista substanţelor potenţial cancerigene, în special pentru tractul digestiv (stomac). E250 devine periculos în urma interacţiunii sale cu proteinele din alimentul conservat. În ţări precum Germania, Norvegia, Suedia sau Canada, acest conservant este interzis.
E 300 – acid ascorbic este un agent antioxidant obținut din glucoză și care în cantități mari poate produce diaree, atacă smalțul dinților și formarea calculilor la rinichi.
E301 –ascorbatul de sodiu se foloseşte ca antioxidant şi este sarea de sodiu a acidului ascorbic (vitamina C, un acid natural), care se găseşte în mod natural în majoritatea fructelor şi legumelor.
E 330 – acid citric – este un compus organic, cristalin, fără culoare, care aparține clasei de acizi carboxidici și este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale și poate ataca smalțul dinților. Acidul citric nu este recomandat în alimentația copiilor și nu trebuie consumate alimente ce conțin acid citric de către cei care au afecțiuni cardiovasculare sau renale, afecțiuni ale aparatului digestiv și diaree.
E407 – Caragenanul este un gelifiant, agent de îngroșare. Unele studii au arătat că există riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar.
E412 – Guma de guar este o polizaharidă folosită în industria alimentară ca stabilizator, emulgator și agent de îngroșare. Poate provoca greață, flatulență și crampe.
E415 – Guma de xantan este produsă prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de bacteria Xanthomonas campestris. Poate provoca balonare, flatulență, diaree, crampe abdominale și scăderea glicemiei.
E452 – Polifosfații pot provoca alergii, dereglări hormonale, boli intestinale și creșterea valorii colesterolului. Polifosfații dezechilibrează balanța calciu-fosfor, împiedicând fixarea calciului în oase, favorizând apariția osteoporozei.
E621 – Monoglutamatul de sodiu este un potenţiator de gust şi aromă. Acesta provoacă reacţii alergice, dureri de cap şi de gât, ameţeală, greaţă, diaree şi poate bloca asimilarea vitaminei B6 şi a calciului. Nu trebuie consumat de femei însărcinate, copii, hipoglicemici, bătrâni sau cardiaci.
„Lipsa de reglementare adecvată și mai ales lipsa controlului sever în industria alimentară au facilitat instalarea unei stări de libertate rău înțeleasă la nivelul producției de alimente, spre dauna consumatorilor. Citirea etichetelor, considerată de unii autori singura posibilitate a consumatorilor de a cunoaște realitatea – o realitate dezolantă – nu aduce nicio satisfacție și nu compensează sentimentul de victimă al consumatorului. Mai mult, stresul creat de sentimentul neputinței de a te apăra de sistemul viciat aduce angoasă, boală, morbiditate. În plus, câți dintre consumatori înțeleg corect informațiile de pe etichetele ambalajelor, informații pe care producătorii le tot mișcă în sens incomprehensiv, făcându-le tot mai greu de înțeles. Din acest punct de vedere sunt mai liniștiți cei care nu se interesează de astfel de informații și care compun două tabere: unii merg pe calea trasată de mesajul promoțional (nefiind presați de lipsa de bani), ceilalți (mai nenorocoși) merg la prețul minim. Nevoia de corectare aparentă a lipsurilor materiilor prime tot mai modeste folosite pentru producerea conservelor de fasole cu afumătură, dorința de prelungire a termenului de valabilitate a produsului, intenția de a conferi caracteristici senzoriale tentante pentru consumatori, tendința de aliniere a caracteristicilor produsului la cerințe tot mai restrictive specifice dietelor pe care trebuie să le respecte mereu mai mulți consumatori suferinzi etc. au condus la situația că lista ingredientelor din conservele de fasole cu afumătură comercializate curent în rețeaua comercială stârnește nedumerire și teamă, și nu interes gastronomic. În privința efectelor ingredientelor și aditivilor cu acțiune nocivă asupra corpului uman, trebuie remarcat că toate sistemele organismului sunt afectate, în măsură mai mare sau mai mică, mai curând ori mai târziu, dacă se permanentizează consumul de conserva de fasole cu afumătură.” Prof. univ. dr. Ion Schileru, ASE București.
„La alegerea unei conserve de fasole cu afumătură trebuie să aveţi în vedere cantitatea de fasole şi carne din respectivul produs, principalii nutrienţi menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi/acizi grași saturați, conținutul de sare, evitându-se acele conserve care au în compoziție aditivi alimentari, cum ar fi monoglutamatul de sodiu, caragenanul, polifosfaţii, benzoatul de sodiu, sorbatul de potasiu și nitritul de sodiu. Consumatorii nu trebuie să achiziționeze conservele de fasole cu afumătură care au ambalajul bombat, lovit, cu puncte sau pete de rugină, acestea reprezentând un adevărat pericol pentru sănătatea lor. Totodată, verificaţi termenul de valabilitate şi condiţiile de păstrare din spaţiul de comercializare. Din cauza conţinutului ridicat de sare şi a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, conservele de fasole cu afumătură nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor, femeilor însărcinate şi a adulților cu afecțiuni cardiovasculare”, a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC.