România ocupă locul trei în Europa în privința obezității infantile!
Grăsimile trans cresc incidența cancerului colorectal!
Zahărul este responsabil de apariția cariilor dentare: 2 din 3 copii au această afecțiune stomatologică!
Laptele praf a fost înlocuit cu zer praf în unele mărci de ciocolată cu lapte!
Unele mărci de ciocolată cu lapte sunt adevărate „grenade cu fragmentație” pentru copiii noștri!
Există mărci de ciocolată cu lapte care conțin un gram de lapte praf degresat în 100 grame produs!
Conținutul de lapte praf din ciocolata cu lapte variază între 1% și 32%!
Conținutul de cacao din ciocolata cu lapte variază între 4% și 33%!
Conținutul de glucide din ciocolata cu lapte variază între 48% și 63%!
Conținutul de fibre din ciocolata cu lapte variază între 1,6% și 2,7%!
Conținutul de proteine din ciocolata cu lapte variază între 4,5% și 8,7%!
Conținutul de grăsimi din ciocolata cu lapte variază între 28% și 37%!
Conținutul de acizi grași saturați variază între 9% și 28%!
Conținutul de calorii pentru 100 grame ciocolată variază între 495 kcal și 570 kcal!
Greutatea unei tablete de ciocolată cu lapte variază între 80 grame și 180 grame!
Unele mărci de ciocolată cu lapte conțin peste 60 grame zahăr în 100 grame produs!
Unele mărci de ciocolată cu lapte conțin peste 20 grame grăsimi saturate în 100 grame produs!
Studiul privind calitatea ciocolatei cu lapte, cu sau fără alte adaosuri, face parte din Campania Națională de Informare și Educare: „Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză. Totodată, Asociația Pro Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse cu o încărcătură chimică mare și care prezintă un risc ridicat asupra sănătății copiilor.
Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat, în ultima decadă a lunii noiembrie anul curent, 25 de mărci de ciocolată cu lapte și diferite adaosuri.
În privința frecvenței altor ingrediente din compoziția acestui tip de produs s-au constatat următoarele:
- Una din două mărci de ciocolată cu lapte conține zer praf;
- Una din 3 mărci de ciocolată cu lapte conține arome artificiale;
- Una din 5 mărci de ciocolată cu lapte conține adaosuri sub formă de grăsimi din lapte;
- Conținutul de cacao din ciocolata cu lapte variază între 4% și 33%;
- Conținutul de lapte praf degresat din ciocolata cu lapte variază între 1% și 32%.
Studiul trage un semnal de alarmă asupra pericolelor pe care zahărul adăugat în alimentele destinate copiilor cu vârste mici îl are asupra sănătății acestora. La toate mărcile de ciocolată cu lapte, cantitatea de zaharuri declarată de către producători depășește cantitatea de 15 grame zahăr per 100 grame de produs, încălcându-se astfel recomandarea din Ordinul nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor. Cantitatea de zahăr adăugat în mărcile de ciocolată cu lapte analizate variază între 9 și 12 lingurițe de zahăr per 100 grame produs, adică între 48 grame zahăr și 63 grame zahăr per 100 grame produs. Conținutul ridicat de zahăr din acest tip de produs explică și valoarea energetică ridicată, aceasta variază între 495 kcal și 570 kcal. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca cel mult 10% din aportul zilnic de energie pentru copii să provină din zaharuri libere, ceea ce înseamnă aproximativ 25 de grame de zahăr pe zi.
Una dintre cele mai controversate teme de discuție din ultima vreme este obezitatea la copii. Dacă până acum doar americanii erau „acuzați” de obezitate, în prezent problema a început să se manifeste și în rândul europenilor și, din păcate, afectează din ce în ce mai mulți copii.
Afecțiunile cauzate de consumul excesiv de zahăr sunt următoarele: osteoporoză și probleme legate de asimilarea calciului, scăderea imunității, cancer, în special cel de colon, gastrită, colită de fermentație, tulburările de ciclu menstrual la fete, alergiile, scleroza, reumatismul, anemia, cardiopatiile, astenia, sinuzita, rinita.
La copii, consumul frecvent de alimente bogate în zahăr influențează procesele de creștere și duce la apariția rahitismului și a fragilității osoase, declanșează pubertatea prematură și generează probleme de comportament (scăderea voinței, predispunere la violență, scăderea capacității de concentrare etc.).
Cantitatea de grăsimi per 100 grame produs variază între 28 grame și 37 grame, din care grăsimi saturate între 9 grame și 28 grame per 100 grame produs. Numeroase studii realizate în instituții medicale și universități de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral, și sunt un factor de risc pentru boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer și Parkinson, cancerele de colon și sân, determină rezistența la insulină, favorizând apariția diabetului de tip 2 și determină deficiențe de învățare la tineri.
În conformitate cu Ordinul nr. 1563/2008 emis de Ministerul Sănătății, sortimentele de ciocolată, având un conținut ridicat de grăsimi, respectiv grăsimi saturate (mai mult de 5 grame per 100 grame produs) și o valoare energetică mare per 100 grame produs, nu sunt recomandate copiilor.Cantitatea de proteine variază între 4,5 grame și 8,7 grame, iar cantitatea de fibre variază între 1,6 grame și 2,7 grame.
„Fiind un produs cu mare cerere și foarte mare impact pentru copii, ciocolata este și o mare problemă în materie de protecție a consumatorilor, constituind o tentație majoră pentru zona afacerilor, care poate prilejui acțiuni riscante pentru sănătatea consumatorilor. Unii producători nu sunt suficient de expliciți când indică procentul de cacao din produsul de ciocolată, nu sunt riguroși în privința menționării tipului de grăsime din produsul de ciocolată etc. Unele țări au adoptat mărci de certificare care arată că produsul de ciocolată nu conține alte grăsimi în afara untului de cacao. Produsele care sunt realizate din materii prime organice sunt etichetate corespunzător. În SUA, de unde vine multă ciocolată pentru consumatorii europeni, unii mari producători au făcut presiuni asupra guvernului să admită că produsele realizate cu ulei hidrogenat de palmier, mai ieftin decât untul de cacao, să poată fi vândute sub denumirea de ciocolată. Reacția consumatorilor a determinat ulterior Food and Drug Administration – FDA să reitereze ideea că untul de cacao, ca element caracteristic al ciocolatei, va rămâne o componentă principală a ciocolatei. Nu întâmplător a fost adoptată Directiva Parlamentului European și a Comisiei Europene 200/36/EC referitoare la produsele din cacao și ciocolată destinate consumului uman. Ciocolata și produsele din/cu ciocolată prezintă o mare sensibilitate la condițiile de temperatură și de umiditate din spațiile de păstrare-depozitare. Condițiile ideale pentru păstrarea acestor produse sunt de 15-17 grade Celsius și o umiditate relativă a aerului mai mică de 50%. Păstrarea la temperaturi mai mari de 22 grade Celsius provoacă defectul numit „albirea“ ciocolatei (migrarea untului de cacao din masa de ciocolată); tot o albire se produce și când migrează zahărul din compoziție (când păstrarea se face la temperaturi mai mici de 15 grade Celsius sau când umiditatea din aer este mare). Acest defect nu are implicații asupra comestibilității produsului. Când însă se instalează mucegai pe suprafața produsului, acesta nu mai este propriu pentru consum. Defecte importante se produc din cauza trecerii bruște a produsului de la rece la cald, prilej ca pe suprafața produsului să se depună vaporii de apă în picături mici, pe care se instalează bacterii și ciuperci microscopice, spori de mucegai etc. Ciocolata trebuie ferită și de acțiunea luminii, prin ambalare în medii opace (hârtie sau pelicule metalice) nereactive cu ciocolata. Chiar și vecinătățile vicioase sunt dăunătoare pentru ciocolată, care are proprietatea de a absorbi cu ușurință mirosuri din vecinătate. Consumatorii trebuie să cunoască aceste aspecte pentru a putea să se bucure de calitatea integră a acestui produs deosebit de fin și de sensibil.” Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – ASE București
„Ciocolata cu lapte fabricată în sistem industrial nu ar trebui să conțină mai mult de 5 ingrediente: zahăr, lapte praf, unt de cacao, masă de cacao și lecitină. Calitatea ciocolatei cu lapte fabricată în sistem industrial se apreciază în funcție de calitatea primelor trei ingrediente. În cazul ciocolatei cu lapte de calitate superioară, ordinea ingredientelor este următoarea: zahăr, lapte praf integral, masă de cacao și lecitină din floarea-soarelui. Având în vedere valoarea energetică mare per 100 grame de produs, aceasta fiind cuprinsă între 495 kcal și 570 kcal, consumul de ciocolată de către copii trebuie realizat cu măsură, nu mai mult de 20 grame pe zi. În privința consumului de ciocolată la copiii mai mari de 3 ani, aceasta trebuie să fie numai de calitate superioară și să nu depășească 13 grame pe zi (2 pătrățele), ceea ce reprezintă aproximativ 73 kcal. Niciodată nu trebuie oferită seara spre consum acestora. Aportul ridicat de zahăr în alimentația din primii ani de viață ai unui copil generează probleme mari de sănătate, cum ar fi obezitatea, care aduce la rândul său și alte probleme, precum scolioza, modificarea osaturii, fragilitatea oaselor, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare și diabet zaharat de tip 2. În concluzie, consumul excesiv de zahăr dăunează grav sănătății. Este mesajul pe care îl auzim de câțiva ani, însă foarte puțini dintre noi îl înțeleg, deoarece nu avem cunoștințe elementare de nutriție.” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.