În perioada ianuarie-iunie 2025p contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 13 897 milioane euro, comparativ cu 11 682 milioane euro în perioada ianuarie-iunie 2024. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1 918 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 480 milioane euro, balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mic cu 111 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 888 milioane euro.

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
ianuarie – iunie 2024ianuarie – iunie 2025p
CREDITDEBITSOLDCREDITDEBITSOLD
CONTUL CURENT (A+B+C)71 05382 735-11 68274 01587 912-13 897
A. Bunuri şi servicii61 86570 602-8 73765 73275 907-10 175
a. Bunuri43 01757 637-14 62044 78961 327-16 538
b. Servicii18 84812 9655 88320 94314 5806 363
–  servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor1 514 741 4401 421 571 364
– transport4 5902 3122 2785 1782 5742 604
– turism – călătorii2 1174 292-2 1752 0624 684-2 622
–  servicii de telecomunicații, informatice și informaționale4 9851 8933 0925 5922 2503 342
– alte servicii5 6424 3941 2486 6905 0151 675
B. Venituri primare5 0659 299-4 2344 7388 861-4 123
C. Venituri secundare4 1232 8341 2893 5453 144 401

p – date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 2 779 milioane euro (comparativ cu 2 414 milioane euro în perioada ianuarie – iunie 2024), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 1 776 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1 003 milioane euro.

În perioada ianuarie – iunie 2025, datoria externă totală a crescut cu 7 480 milioane euro, până la 212 373 milioane euro. În structură:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 162 089 milioane euro la 30 iunie 2025 (76,3 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 4,6 la sută față de 31 decembrie 2024;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie 2025 nivelul de 50 284 milioane euro (23,7 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 0,8 la sută față de 31 decembrie 2024.
Datoria externă şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
Datoria externăServiciul datoriei externe, 6 luni 2025p
Sold la 31.12.2024Sold la 30.06.2025p
1. Administrația publică107 361113 8464 897
Numerar și depozite 183 3361 486
Titluri de natura datoriei*73 63777 6062 422
Împrumuturi17 21319 661 375
Credite comerciale și avansuri 396 365 561
Alte pasive15 93215 878 53
2. Banca Centrală4 5333 1901 376
Numerar și depozite1 122 11 323
Titluri de natura datoriei 0 0 0
Împrumuturi 0 0 0
Alocări de DST3 4113 189 53
Alte pasive 0 0 0
3. Societăți care acceptă depozite, exclusiv banca centrală12 88713 5075 665
Numerar și depozite7 2657 7975 368
Titluri de natura datoriei5 5365 600 138
Împrumuturi 0 0 0
Alte pasive 86 110 159
4. Alte sectoare29 42530 61015 584
Numerar și depozite 0 0 0
Titluri de natura datoriei 830 895 8
Împrumuturi14 98014 7868 803
Credite comerciale și avansuri13 28514 4786 084
Alte pasive 330 451 689
I. Datoria externă (1+2+3+4)**154 206161 15327 522
II. Investiția directă: credite intra-grup50 68751 22021 326
Total datoria externă (I+II)204 893212 37348 848
Termen scurt49 88850 28438 663
Termen lung155 005162 08910 185

p – date provizorii
*include angajamentele aferente înregistrării fondurilor europene pe bază accrual
** nu include instrumentele de datorie de natura investiției directe

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,5 la sută în perioada ianuarie – iunie 2025, comparativ cu 19,6 la sută în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 iunie 2025 a fost de 5,3 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 iunie 2025 a fost de 92,8 la sută, comparativ cu 99,1 la sută la 31 decembrie 2024.

Precizări metodologice

  1. Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Sector extern -> Balanța de plăți. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.
  2. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul (UE) nr. 555/2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare ale balanței de plăți, ale comerțului internațional cu servicii și ale investițiilor străine directe, în ceea ce privește actualizarea cerințelor referitoare la date și a definițiilor.
  3. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
    1. 3.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: https://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri;
    2. 3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
    3. 3.3. Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);
    4. 3.4. Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
  4. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
  5. Standardul statistic privind structura datoriei externe pe sectoare instituționale este asigurat de manualele FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, (2014), Balance of Payments and International Investment Position, ediția a-VI-a (BPM6) și System of National Accounts 2008 (SNA).
  6. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
  7. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaționale ale României (valută + aur) la sfârșitul perioadei și importul mediu lunar de bunuri și servicii din perioada respectivă.
  8. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).

Mai multe informații sunt disponibile pe website-ul BNR