Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința din 8 octombrie 2026, a hotărât următoarele:
- Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an.
- Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an.
- Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Evoluția inflației
Rata anuală a inflației a înregistrat o scădere substanțială în primele două luni ale trimestrului III din 2026, conform anticipațiilor, coborând la 8,16 la sută în iulie și la 6,17 la sută în august, de la 10,42 la sută în iunie. Evoluția a fost determinată de epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului de preț pentru energia electrică și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor în perioada similară a anului precedent.
Efectele de bază dezinflaționiste asociate celor două șocuri pe partea ofertei, produse în iulie și august 2025, au influențat în principal evoluția componentelor exogene ale indicelui prețurilor de consum (IPC), fiind resimțite puternic în dinamica anuală a prețurilor energiei. Presiuni suplimentare în sens descendent au provenit din continuarea scăderii pronunțate a prețurilor legumelor, fructelor și ouălor (LFO), care au fost contrabalansate doar într-o mică măsură de scumpirea semnificativă a combustibililor, în contextul creșterii accentuate a cotației petrolului.
În același timp, rata anuală a inflației de bază CORE2 ajustat a scăzut considerabil în primele două luni ale trimestrului III din 2026, ajungând la 6,2 la sută în august, de la 8,3 la sută în iunie. Evoluția a fost determinată în principal de efectele de bază dezinflaționiste asociate majorării impozitelor indirecte la mijlocul trimestrului III din 2025, dar și de scăderea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și de slăbirea cererii de consum. Influențe ușor contrare au provenit din creșterea tarifelor de telecomunicații și a prețurilor polițelor de asigurare RCA, precum și din efectele indirecte ale scumpirii combustibililor, inclusiv pe fondul nivelului ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt.
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), indicator utilizat pentru compararea inflației în statele membre ale Uniunii Europene, a scăzut la 6,3 la sută în august 2026, de la 9,2 la sută în iunie 2026.
Rata medie anuală a inflației calculată pe baza IPC s-a redus la 9,5 la sută în august 2026, de la 9,8 la sută în iunie 2026. În același timp, rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC s-a situat la 8,6 la sută în august 2026, nivel similar celui din iunie 2026.
Activitatea economică și cererea agregată
Activitatea economică a stagnat în trimestrul II din 2026, după o contracție de 0,1 la sută în primul trimestru, în termeni trimestriali. Această evoluție face probabilă continuarea adâncirii deficitului de cerere agregată într-un ritm moderat, în concordanță cu previziunile.
Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, contracția activității economice s-a atenuat vizibil în trimestrul II din 2026, ajungând la 0,4 la sută, față de 1,2 la sută în primele trei luni ale anului. Evoluția s-a datorat în principal creșterii semnificative a dinamicii anuale a formării brute de capital fix, după scăderea pronunțată înregistrată în trimestrul precedent.
Consumul gospodăriilor populației și-a accentuat însă scăderea în termeni anuali, iar contribuția exportului net la creșterea economică a redevenit negativă în trimestrul II din 2026. Dinamica anuală a volumului importurilor de bunuri și servicii a crescut vizibil față de trimestrul precedent, depășind-o pe cea a exporturilor, care a rămas aproape staționară.
În acest context, deficitul balanței comerciale și deficitul de cont curent și-au întrerupt tendințele de reducere față de perioada similară a anului precedent, înregistrate în ultimele trei-patru trimestre, și au crescut în trimestrul II din 2026, inclusiv pe fondul deteriorării raportului de schimb.
Cele mai recente date și analize indică o redresare a activității economice în trimestrul III din 2026 față de trimestrul precedent, inclusiv pe fondul rezultatelor din agricultură. În același timp, acestea indică o deteriorare a evoluției PIB în raport cu aceeași perioadă a anului anterior, pe fondul unor evoluții în mare parte similare la nivelul componentelor cererii agregate și al principalelor sectoare economice.
Astfel, vânzările cu amănuntul și-au continuat atenuarea declinului anual în iulie și august 2026, în timp ce vânzările din sectorul auto-moto și-au accentuat scăderea în iulie, iar volumul serviciilor prestate populației a continuat să se contracte puternic. Totodată, dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a scăzut abrupt în prima lună a trimestrului III, iar producția industrială și-a accentuat declinul față de perioada similară a anului precedent.
În același timp, dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii a înregistrat în iulie 2026 o scădere mai pronunțată decât în trimestrul precedent, în timp ce declinul importurilor a fost mai redus, diferența dintre cele două dinamici redevenind ușor negativă. În consecință, deficitul balanței comerciale și-a accelerat ușor creșterea în termeni anuali, iar deficitul de cont curent și-a amplificat considerabil variația anuală față de trimestrul precedent, pe fondul deteriorării accentuate a balanțelor veniturilor.
Pe ansamblul primelor șapte luni din 2026, deficitul balanței comerciale a înregistrat totuși o ușoară scădere față de perioada similară a anului precedent, în timp ce deficitul de cont curent s-a majorat ușor.
Piața muncii
Datele recente privind piața muncii indică noi scăderi ușoare ale numărului de salariați din economie în lunile iunie și iulie 2026, dar și o reducere semnificativă a ratei șomajului calculată conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM). Aceasta a revenit la 6,4 la sută în iulie și august, de la media de 6,8 la sută înregistrată în trimestrul II din 2026.
Dinamica anuală a salariului brut nominal s-a accelerat din nou în iulie, inclusiv pe fondul majorării salariului minim brut pe economie, rămânând totuși la un nivel scăzut din perspectivă istorică. În același timp, creșterea costului unitar cu forța de muncă în industrie s-a accelerat considerabil.
Potrivit sondajelor de specialitate, intențiile de angajare pe termen foarte scurt s-au redresat vizibil în ansamblul trimestrului III, după două trimestre de scădere. În schimb, deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a accentuat ușor scăderea, ajungând la cel mai redus nivel din ultimii șase ani, pe fondul evoluțiilor din industrie și construcții.
Evoluțiile piețelor financiare și ale creditării
Principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au menținut evoluția relativ stabilă în august și în primele două decade ale lunii septembrie, după care au înregistrat creșteri succesive, mai pronunțate în primele zile ale lunii octombrie.
Randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au fluctuat mai amplu în prima parte a lunii septembrie, după care au crescut considerabil, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, al situației politice interne și al incertitudinilor asociate. Această creștere a fost corectată în mare parte în primele zile ale lunii octombrie.
În același context, cursul de schimb leu-euro și-a accentuat tendința de creștere în primele două decade ale lunii septembrie, iar la sfârșitul lunii și la începutul lunii octombrie a înregistrat o creștere abruptă și semnificativă, menținându-se ulterior la noul nivel.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a întrerupt tendința lentă de creștere reluată la începutul anului 2026, reducându-se la 8,2 la sută în august, de la 8,4 la sută în iunie. Ușoara accelerare a creditului în lei din acest interval a fost mai mult decât compensată de încetinirea semnificativă a creșterii anuale a creditului în valută, în principal pe segmentul societăților nefinanciare.
Ponderea creditului în lei în totalul creditului acordat sectorului privat s-a menținut constantă, la 66,8 la sută, sub influența efectului statistic al evoluției cursului de schimb al leului.
Perspectivele inflației și riscurile asociate
Potrivit evaluărilor actuale, rata anuală a inflației va urma o traiectorie ascendentă până la sfârșitul anului 2026. Evoluția este anticipată în principal pe fondul creșterii prețurilor combustibililor și energiei, al majorării cotațiilor altor materii prime, inclusiv agroalimentare, în contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu și al secetei severe din acest an, precum și al evoluției cursului de schimb al leului.
Pe un orizont de timp mai îndepărtat sunt însă așteptate presiuni dezinflaționiste tot mai evidente din partea factorilor fundamentali, în special din partea cererii agregate. Acestea sunt anticipate pe fondul corecției bugetare inițiate în 2025 și continuate în 2026, cu efecte favorabile și asupra anticipațiilor inflaționiste. Procesul este de natură să contribuie și la ajustarea deficitului de cont curent.
Incertitudini importante rămân asociate măsurilor care ar putea fi adoptate pentru continuarea consolidării bugetare după anul 2026, în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și cu cerințele procedurii de deficit excesiv. Aceste incertitudini sunt amplificate de situația politică internă.
Conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică generează, de asemenea, incertitudini și riscuri semnificative pentru perspectivele activității economice și, implicit, pentru evoluția inflației pe termen mediu. Efectele potențiale se pot transmite prin mai multe canale, influențând puterea de cumpărare și încrederea consumatorilor, precum și activitatea și profiturile companiilor. Totodată, aceste evoluții pot afecta dinamica economiilor și a inflației la nivel european și mondial, precum și percepția de risc asociată regiunii, cu implicații asupra costurilor de finanțare.
În acest context, absorbția și utilizarea eficientă a fondurilor europene sunt esențiale pentru compensarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare, ale conflictului din Orientul Mijlociu și ale războiului din Ucraina. Fondurile europene sunt, de asemenea, importante pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv pentru susținerea tranziției energetice.
Deosebit de relevante sunt și deciziile de politică monetară ale Băncii Centrale Europene și ale Rezervei Federale a SUA, precum și orientarea politicilor monetare ale băncilor centrale din regiune.
Deciziile de politică monetară ale BNR
Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în prezent, precum și în condițiile unor incertitudini foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât, în ședința din 8 octombrie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an.
Totodată, Consiliul a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, au fost menținute nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Deciziile Consiliului de administrație al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
Consiliul de administrație reiterează faptul că, în contextul actual, un mix echilibrat de politici macroeconomice și implementarea reformelor structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene pentru stimularea potențialului de creștere pe termen lung, sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și consolidarea capacității economiei românești de a face față evoluțiilor adverse.
BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune pentru îndeplinirea obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de menținere a stabilității financiare.
Mai multe informații sunt disponibile pe website-ul BNR »»» https://www.bnr.ro
