In perioada 10.06. – 20.06.2014  Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor a desfasurat o actiune de control pentru verificarea modului de respectare a prevederilor legale referitoare la comercializarea, conformitatea, modul de etichetare, prezentare si publicitate a  laptelui de consum, a produselor lactate, a untului si a branzeturilor.

• Au fost controlati 1.042 operatori economici constatandu-se abateri la 750(~ 72 %);
• A fost verificata o cantitate de 163 tone  lapte de consum si produse lactate,  din  care cca 27 tone produse (~ 17%) nu se incadrau in prevederile legale in vigoare;
• Au fost prelevate 87 esantioane de lapte si produse lactate, care in urma analizelor de laborator efectuate de Laboratorul Larex si IBA Bucuresti a rezultat ca 26 % nu se incadrau in parametrii fizico-chimici impusi sau declarati de producatori;
Structura esantioanelor prelevate este urmatoarea:
• 19 esantioane de branza telemea+ branza proaspata de vaca dintre care 32% erau neconforme;
• 15 esantioane de unt, dintre care 40 % erau neconforme;
• 18 esantioane de produse lactate acide (iaurt, lapte batut –sana), dintre care  28%   erau  neconforme;
•  12 esantioane de alte produse lactate dintre care 42 % erau neconforme;
• 17 esantioane de lapte de consum, 6% fiind neconforme;
• 6 esantioane de cascaval, toate fiind conforme;

Masuri dispuse:
• oprirea definitiva si scoaterea din circuitul consumului uman a circa 472 kg produse in valoare de 6.300 lei care erau improprii consumului uman;
• oprirea temporara de la comercializare a cca 14,4 tone lapte de consum si produse lactate in valoare de 206.000 lei pana la remedierea neconformitatilor constatate;
• aplicarea de 815 sanctiuni contraventionale, constand in 505 amenzi contraventionale insumand 1.387.750 lei si 310 avertismente, pentru incalcarea reglementarilor privind protectia consumatorilor.

Principalele abateri constatate:

1. lipsa conformitatii laptelui si a produselor lactate
a.comercializarea produselor cu caracteristici organoleptice necorespunzatoare
b.neincadrarea in parametrii fizico-chimici- 26 % dintre esantioanele prelevate de produsele lactate existente la comercializare prezentau parametrii fizico-chimici neconformi, respectiv, cu continuturi de grasime lactata, umiditate sau sare diferite fata de cele impuse prin acte normative sau declarate de producatori prin etichetare, neincadrarea in continut de substanta uscata, neincadrarea in continutul de proteine, prezenta aditivilor in compozitia produselor lactate contrar prevederilor legale in vigoare, neincadrarea in cantitatea neta declarata.
c.lapte si produse lactate comercializate in afara datei durabilitatii minimale, respectiv  a datei  limita de consum  stabilite  de  producatori(62% din judetele controlate), d. starea necorespunzatoare a ambalajelor.

2. lipsa informatiilor obligatorii, care sa permita alegerea sortimentului dorit(12,6% din cantitatea controlata)
a. lipsa totala sau partiala a elementelor de caracterizare- identificare
– comercializarea produselor neetichetate, elemente de identificare si caracterizare greu lizibile si vizibile
b. comercializarea de produse la care prin forma de inscriere a informatiilor, consumatorii puteau fi indusi in eroare
-abateri privind inscrierea denumirii sub care se vinde produsul, inscrierea incorecta, incompleta sau neconforma cu prevederile legale in vigoare-nerespectarea elementelor suplimentare de etichetare conform Regulamentului (UE) NR.1308/2013 abateri privind inscrierea denumirii produsului- Controlul a depistat comercializarea sub denumiri cunoscute şi apreciate de consumatori precum Sana, Chefir, Cascaval, Branza telemea etc. de produse inferioare calitativ.
– utilizarea de denumiri sub care se vand produsele, eronate, incomplete sau alese astfel incat sa induca in eroare consumatorul asupra naturii reale a produsului
c. lipsa sau inscriptionarea neconforma a continutului de grasime, dupa caz, continutul de grasime raportat la substanta uscata
d. lipsa inscrierii procentului ingredientului care apare in denumirea produsului sau inscrierea neconforma a acestuia
e. lipsa inscrierii denumirii specifice sau a codului CE pentru sarurile de topire mentionate in lista ingredientelor
f. inscrierea incorecta sau incompleta a etichetarii nutritionale
g. lipsa inscriptionarii sau inscriptionarea incorecta a datei durabilitatii minimale/ datei limita de consum
h. lipsa sau inscrierea incorecta a cantitatii nete
i. elemente de identificare netraduse in limba romana
j. abateri privind informarea consumatorilor la comercializarea produselor lactate, in vrac
k. expunerea inlocuitorilor de produse lactate (cu grasimi vegetale in continut) in acelasi spatiu cu produsele lactate

3. abateri de la afisarea preturilor (26% dintre operatorii economici controlati prezentau abateri de la prevederile legale referitoare la afisarea preturilor)
Controlul a depistat lipsa afisarii preturilor, afisarea acestora intr-o forma care ingreuna vizibilitatea, lizibilitatea, cat si lipsa afisarii preturilor pe unitatea de masura care inlesneste consumatorilor comparatia si le usureaza alegerea.
Neafisarea  pretului pe unitatea de masura(lei/kg) si a pretului de vanzare
Neafisarea preturilor intr-o forma vizibila, usor de citit
Lipsa afisarii preturilor de vanzare

4.  nerespectarea conditiilor de depozitare si comercializare a produselor
-modul de prezentare a produselor, comercializarea produselor la alte temperaturi decat celor impuse de producatori, neinregistrarea temperaturilor realizate

5. modul de respectare a prevederilor legii privind combaterea practicilor incorecte  ale comerciantilor in relatia cu consumatorii si armonizarea reglementarilor cu legislatia europeana privind protectia consumatorilor

Marius Alexandru Dunca: ”Sfatuiesc consumatorii sa refuze produsele pentru care au indoieli privind calitatea si informatiile prezente pe eticheta. In cazul in care ambalajul este bombat rezulta ca a inceput procesul de fermentare si produsul nu mai este propriu consumului uman.Trebuie acordata o atentie deosebita conditiilor de depozitare, atat in magazinul de desfacere, cat si la domiciliu astfel incat produsele sa fie pastrate la temperaturile indicate de producator. Totodata, operatorii economici trebuie sa respecte toate prevederile legii astfel incat sa nu puna sanatatea consumatorilor in pericol si sa nu fie amendati.”

I.      CONFORMITATEA LAPTELUI DE CONSUM SI A PRODUSELOR LACTATE
1. Comercializarea produselor cu parametrii neconformi celor declarati sau ai celor prevazuti in actele normative in vigoare
1.1. Comercializarea produselor cu caracteristici organoleptice necorespunzatoare
Bucuresti- Telemea vaca, ambalata sub vid, cu carcateristici calitative nespecifice, respectiv consistenta moale, exprimare de zer ȋn ambalaj.
Bucuresti- Telemea de oaie proaspata si telemea de oaie maturata  prezenta culoare modificata si  impuritati in continut.
Bucuresti- Telemea de capra si Branza proaspata de vaci cu caracteristici calitative necorespunzatoare ce puteau afecta sanatatea consumatorilor, provenind din surse neautorizate(producatori particulari neidentificabili) si care prezentau gust si miros puternic de acru nespecific sortimentelor.
Jud. Satu-Mare- 40 buc x 500 g. cascaval din loturile 14173, 14135, 14162, care prezentau modificari de culoare la suprafata produsului (maronie pana la verde) preponderent la muchii si in colturi, fapt care il facea impropriu consumului uman.
jud. Cluj- Branza telemea 45% grasime, vrac,  care prezenta la suprafata produsului colonii de mucegai verde.
jud.Vrancea- unt de masa, cu o consistenta moale si cu aspect modificat.
Jud. Braila- branza de vaca ce avea aspect si culoare modificate;
jud. Vrancea- branza de burduf cu o culoare modificata, rosiatica spre capete, miros de alterat, prezenta mucegai.
jud.Calarasi- urda dulce, cascaval si preparat alimentar pe baza de lapte si grasimi vegetale (cu eticheta de produs deteriorata), produse care prezentau mucegai, miros nespecific, consistenta modificata.

1.2. Neincadrarea in parametrii fizico-chimici
26 % dintre esantioanele prelevate de produsele lactate existente la comercializare prezentau parametrii fizico-chimici neconformi, respectiv, cu continuturi de grasime lactata, umiditate sau sare diferite fata de cele impuse prin acte normative sau declarate de producatori prin etichetare.

1.2.1. Neincadrarea in continutul de apa  prevazut prin acte normative sau declarat de producatori cu afectarea interesului economic al consumatorilor
 Produsul Branza Telemea, produs si comercializat in jud. Arges, care prezenta continutul de apa 60,8%, fata de max. 55% prevazut, confirmat de LAREX Bucuresti.
 Produsul Telemea din lapte de vaca integral- pasteurizat, fabricat in jud. Constanta si comercializat in Bucuresti care prezenta parametrul apa,%- determinat 63, fata de cel prevazut  max.60(SR-ului 1981/2008 pentru „Branza telemea – tipul Telemea proaspata de vaca – calitatea II”) confirmat de LAREX Bucuresti,
 Produsul Telemea de capra, fabricat si distribuit in Bucuresti, care nu corespundea la parametrul „Apa,%”: determinat  63,3% , fata de prevazut max. 60 confirmat de  LAREX Bucuresti.

1.2.2.  Neincadrarea in continutul de grasime impus  sau   declarat de producatori
 Bucuresti- telemea de capra care, in urma analizelor de laborator s-a dovedit faptul ca produsul nu corespunde Reg. CE nr.1234/2007 in care denumirea de branza este rezervata numai produselor derivate exclusiv din lapte, astfel produsul analizat fiind un produs pe baza de grasimi vegetale (nu continea grasimi din lapte), fapt confirmat de LAREX Bucuresti. Acelasi Raport de Expertizare a confirmat faptul ca produsul denumit “telemea de capra” prezenta gust si miros strain de natura produsului, respectiv gust de grasime vegetala.
 Bucuresti- unt de masa B–65% grasime, produs in jud. Bacau, care nu corespundea inscriptiei de pe ambalaj la parametrul “continut de grasime”, determinandu-se 62,6%, fata de valoarea declarata 65 %, confirmat de LAREX Bucuresti.
 Jud. Galati- unt de masa B  65% grasime, produs in jud. Alba la care nu corespundea inscriptia de pe ambalaj la parametrul “continut de grasime”, determinandu-se 61,2%, fata de prevazut 65 %, fapt confirmat de LAREX Galati.
 Jud. Galati- telemea dietetica, produs in jud. Buzau, cu un continut de grasime declarat pe eticheta de 8%, determinandu-se prin analize de laborator continutul de grasime de 19,6 %, confirmat de Larex Galati.
 Jud. Constanta- Iaurt dietetic 0,1 %, 900g, produs in jud. Hunedoara, cu un continut de grasime inscris pe ambalajul de desfacere de 0,1%, determinindu-se prin analize de laborator un continut de grasime de 0,2%( Larex Constanta).

 Jud. Constanta- Kefir 450 g, produs in UE, cu inscriptionarea  continutului de  grasime „minim 2.5 %” , contrar prevederilor Standard de Produs (SP) CHEFIR, care prevede  pentru parametrul continut de  grasime: 3,3 ± 0,1%, analizele de laborator determinand un continut de grasime lactata de 2,64 %, confirmat de Larex Constanta.

 Jud. Ilfov- Unt cu un continut de grasime de 60% produs in jud. Arad, care nu corespundea inscriptiei de pe ambalaj la parametrul “continut de grasime”, determinandu-se 58,4%, fata de prevazut 60 %, fapt  confirmat de LAREX Bucuresti.
 jud. Arges- Unt 80% grasime produs in jud. Arges care prezenta continutul de grasime determinat 78,41%, fata de 80% declarat pe ambalaj, confirmat de LAREX Bucuresti.
 Jud. Ilfov- Sana 2,5% grasime care prezenta continutul de grasime de 2,6%, fata de 3,6+/-0,1% prevazut de Standard de Produs(SP), confirmat de LAREX Bucuresti.
 jud. Bihor- Lapte batut 2% grasime”, care prezenta, in realitate, un continut de grasime de 1,76%, fata de 2 % declarat(LAREX Oradea).
 Jud. Teleorman- Iaurt Gras 2,8% grasime, care prezenta continutul de grasime de 4%, fata de 2,8 % declarat pe ambalaj, confirmat de LAREX Bucuresti.
 jud. Cluj- Branza de burduf II”, care prezenta continutul de grasime de 42,07%, fata de min. 45% prevazut de Standard de Produs(SP) Branzeturi framantate – Burduf II”, confirmat de LAREX Baia Mare.

1.2.3. Neincadrarea in continutul de sare impus sau declarat pe ambalaj de producator
 jud. Arges- Branza Telemea produsa in jud. Arges, care prezenta un continut de sare de 5,25% fata de [2,5-4%] prevazut de SR 1981/2008 pentru produsul denumit „branza telemea– telemea maturata de vaca superioara”, confirmat de LAREX Bucuresti.
 Bucuresti- Telemea din lapte de vaca integral pasteurizat fabricata in jud. Constanta, care prezenta parametrul: „clorura de sodiu de 2%, fata de  prevazut 2,5 – 3,5% confirmat de LAREX Bucuresti. (SR-ului 1981/2008 „Branza telemea – tipul Telemea proaspata de vaca–calitatea II”).
 Bucuresti- Telemea de capra, care nu se incadra in valoarea prevazuta si inscrisa pe ambalaj de max. 4% a parametrului „clorura de sodiu, %,  determinandu-se 5,1%, confirmat de LAREX Bucuresti.

1.2.4. Neincadrarea in continutul de substanta uscata
 Jud. Bihor- Branza de burduf afumata, produsa in jud.Harghita, care prezenta pentru parametrul „substanta uscata  valoarea de 46,66% fata de min. 52% prevazut de Standardul de produs(SP) pentru branza de burduf, confirmat de  LAREX Oradea.
 Jud. Bihor- Branza de burduf, produsa in jud. Brasov, care prezenta valoarea parametrului „substanta uscata 47,63% fata de min.52% prevazut, confirmat de
LAREX Oradea.
Branza de burduf si  Branza de burduf afumata- se mentiona ca produsele erau obtinute doar din cas de vaca, desi Standardul de Produs (SP) prevede pentru branza de burduf tip I sa fie obtinuta din cas de oaie, iar pentru  branza de burduf tip II din amestec de cas de oaie cu cas de vaca- confirmat de Larex Oradea.
 Branza de burduf II, care prezenta valoarea parametrului substanta uscata de 46,59%, fata de min.52% prevazut de Standardul de produs (SP) Branzeturi framantate– Burduf II, confirmat de LAREX Baia Mare.

1.2.5. Neincadrarea in continutul de proteine
 Jud. Brasov- lapte semidegresat 1,8% UHT, produs in jud. Prahova, fara a avea inscriptionat pe ambalaj data durabilitatii minimale si lotul, care prezenta un continut de proteine de 2,9%, fata de 3,2% declarat prin etichetare de catre producator, confirmat de LAREX Bucuresti.
 Bucuresti- Produsul alimentar pe baza de branzeturi si grasimi vegetale, produs in jud. Bistrita- Nasaud, prezenta continutul de proteine de 4,45%, fata de min.6 % declarat si confirmat de LAREX Bucuresti.

1.2.6. Prezenta aditivilor in compozitia produselor lactate contrar prevederilor legale in vigoare
Satu Mare- unt cu continut redus de grasime 60%( unt ¾ gras), provenit din Belgia la care s-a constatat prezenta in continut a conservantului acidului ascorbic, exprimat ȋn sorbat de potasiu mg/kg: 898,9, fata de „absent” cum este prevazut in Regulamentul (UE) nr.1129/2011, confirmat de LAREX Baia Mare.

1.2.7.  Neincadrarea in cantitatea neta declarata
 jud. Hunedoara- telemea de capra, care prezenta neincadrarea in cantitatea neta declarata de producator de 650g (determinandu-se 541g fata de 635g – lipsa 94 g), respectiv 400g declarat (determinandu-se 375g, fata de 388g – lipsa 13 g) asa cum reiese din raportul LAREX Arad.

1.3.  In 62 % dintre judete se comercializau lapte de consum si produse lactate in afara datei durabilitatii minimale, respectiv  a datei  limita de consum  stabilite  de  producatori
Conform prevederilor legale in vigoare, operatorii economici sunt obligati sa comercializeze  numai produse in cadrul datei durabilitatii minimale, respectiv a datei limita de consum stabilite de producatori.
jud.Vaslui- smantana expirata de 3 zile.
jud. Mures- iaurt cu data limita de consum depasita cu 5 zile.
jud. Mures- smantana, iaurt cu data limita de consum depasita cu 2 zile, sana cu data limita de consum depasita cu 15 zile iaurt cu data limita de consum depasita cu 6 zile.
Bucuresti- branza de vaci dietetica cu data limita de consum depasita de o zi; Telemea de oaie maturata expirata de 6 zile.
Jud. Sibiu- branza de burduf expirata de o zi; branza Ricotta expirata de o zi; unt expirat de 5 zile; iaurt expirat de o zi.
jud. Giurgiu- produse expirate, 2 kg produse lactate lapte praf,  iaurt cu  datele limita de consum  depasite de 93 zile, respectiv 2 zile.
jud.Teleorman- smantana 20%, lapte consum 3,5%, iaurt 2,8%, produse in jud. Arges la care data limita de consum era depasita cu 6 zile fata de data impusa de producator.

jud.Vrancea- iaurt expirat de 2 zile; smantana expirata de 13 zile; iaurt expirat de peste doua saptamani; iaurt expirat de 9 zile, mascarpone expirat de 23 zile
jud.Satu Mare- produse lactate(iaurt si branza topita) cu data limita de consum depasita cu 1-2 zile.
jud.Calarasi- smantana expirata de 3 zile si branza topita triunghiuri, expirata de 7 zile, branza telemea de vaca expirata de 7 zile si iaurt de baut expirat de 2 zile.

Produse cu data durabilitatii minimale/ data limita de consum depasita: jud. Hunedoara, Neamt, Botosani, Suceava, Alba, Covasna, Harghita, Braila, Dambovita.

jud.Cluj- produse lactate (lapte, branza telemea, produse lactate acide si unt) cu data durabilitatii minimale depasita cu minimum 48 de ore.

1.4. Stare ambalaje
jud.Cluj- Laptele de consum era ambalat in sticle  din plastic refolosite.
jud.Botosani- iaurt cu ambalajul deteriorat datorita manipularilor la transport.

II.  12,6 % din cantitatea controlata nu oferea consumatorilor informatiile obligatorii, care sa permita alegerea sortimentului dorit
2.1. Lipsa totala sau partiala a elementelor de caracterizare- identificare
Jud. Sibiu- telemea de vaca, unt, cas, telemea de vaca, branza framantata, telemea vaca;
Jud.Neamt- magazin de desfacere produse din productie proprie erau expuse la comercializare urmatoarele produse la care s-au constatat abateri de etichetare:
*   telemea de vaca sarata, ambalata ,la care nu se indica % de sare;
*  lapte proaspat de vaca comercializat prin intermediul automatului la care nu erau inscrise pe eticheta de prezentare informatii privind starea de comercializare “crud” , mentiunea ”necesita fierberea”, iar pretul afisat nu era clar si pe intelesul consumatorului mediu, respectiv nu era specificat in mod clar daca pretul exprimat se refera la unitatea de masura sau la unitatea de ambalaj.
jud.Suceava- 100 kg rotite de cascaval, 600g/ buc, ce nu aveau inscrise pe ambalaj elemente de identificare a produselor.
jud.Suceava- diferite sortimente de branzeturi, preambalate in bucati de 200-300g de catre operatorul economic, care erau insotite de cate o eticheta autocolanta, la care elementele de identificare-caracterizare nu erau inscrise integral comparativ cu etichetele originale.
jud. Teleorman- branza telemea de vaca si specialitate lapte vaca si grasimi vegetale (provenienta Bulgaria), care nu erau insotite de etichete cu elementele de identificare si caracterizare.

2.1.1.Comercializarea produselor neetichetate
Jud.Brasov- telemea de vaca si cas afumat care nu prezentau etichete cu elemente de identificare si caracterizare;
Jud. Mures- branza burduf ambalata, fara etichete
Jud. Vrancea- branza de burduf in membrana naturala;
jud. Iasi- cas, ambalat in pungute 500 g, nu era insotit de eticheta cu date de identificare si caraterizare produs.
jud.Brasov- branza de burduf, preambalata care nu prezenta etichete cu elemente de identificare si caracterizare.

2.1.2. Elemente de identificare si caracterizare greu lizibile si vizibile
Jud. Satu-Mare- SANDWICH, 200 g, produs in jud.Harghita pe a carui eticheta era inscriptionata cu caractere foarte mici, greu lizibile, acoperite cu data durabilitatii minimale.
jud.Maramures- expunerea in vederea comercializarii a 5 kg branza de burduf a carei eticheta era umeda, ilizibila.

2.1.3. Comercializarea de produse la care prin forma de inscriere a informatiilor, consumatorii puteau fi indusi in eroare
jud.Ialomita- lapte, sana, smantana pe ale caror etichete existau texte care sugerau ca alimentul are caracteristici speciale atunci cand in realitate toate produsele similare au astfel de caracteristici :„ bogat in proteine , calciu si microorganisme benefice” , „bogat in proteine , hranitor , gustos si energizant” , „produs energizant , gustos si hranitor”.
Jud. Vaslui- produse lactate-  Iaurt de baut cu capsuni  la care pe ambalajul colectiv al produsului, care contine 4 preambalate, existau informatiile “Contribuie la functionarea normala a sistemului imunitar”, contravin prevederilor legii privind etichetarea.
Jud. Brasov- branza topita cu sunca, produsa in jud. Harghita, care avea inscriptionata pe ambalaj sunca, iar in lista de ingrediente era mentionat „mix de condimente cu gust de sunca”, inducand in eroare consumatorii.
2.2. Abateri privind inscrierea denumirii sub care se vinde produsul
2.2.1. Inscrierea incorecta, incompleta sau neconforma cu prevederile legale in vigoare
jud.Mehedinti-denumire inscrisa pe o parte a ambalajului- Feta produs din lapte de capra si oaie, pasteurizat, 200g, iar pe contraeticheta era inscris Branza Feta – produs din amestec de lapte pasteurizat de oaie si capra pana la 30%”, produs si ambalat in Grecia.
Jud. Vaslui- specialitate din lapte de vaca si grasimi vegetale sub denumirea de Branza telemea, informatie ce inducea in eroare consumatorii.
jud.Braila- Specialitate produsa in jud. Buzau, produs fabricat din lapte de vaca pasteurizat si grasimi vegetale, care era comercializat sub denumirea de „branza”.
jud.Vrancea- branza topita rasa, provenineta Spania, care era prezentata consumatorilor pe eticheta de pret drept « parmezan », acestia fiind astfel indusi in eroare, avand in vedere ca denumirea «  parmezan » este o denumire de origine protejata la nivelul Uniunii Europene.
Jud. Vaslui produsul “Branza proaspata cu aroma de vanilie, imbogatita cu vitamina D”, produs fabricat in Franta, la care denumirea produsului nu corespunde naturii ingredientelor utilizate, in lista ingredientelor fiind mentionate saruri de topire (citrat de sodiu, polifosfati, fosfat de sodium), produsul neputand purta denumirea de Branza proaspata.
– jud. Valcea- Mozzarella, produsa in jud. Harghita, produs obtinut prin oparirea casului din lapte de vaca pasteurizat nu prezenta inscrisa pe eticheta denumirea corecta, avand in vedere procedeul declarat, specific cascavalului;
– produsul Mozzarella care nu prezenta denumirea corecta, avand aspect de cascaval (Mozzarella fiind un sortiment de branza);
Nerespectarea elementelor suplimentare de etichetare conform Regulamentului (UE) NR.1308/2013 abateri privind inscrierea denumirii produsului  s-a constatat la : Pilos -Lapte UHT 1,5% gr. și 3,5%gr., producator din Republica Ceha, fara mentiunile ,,semidegresat”, respectiv, integral standardizat” sau ,,integral nestandardizat”, la ingrediente se mentiona « lapte semidegresat” respectiv « lapte integral”(jud.Mehedinti).
jud.Mehedinti- comercializa « Milk 1,5%- Lapte UHT 1,5% gr. » fara mentiunea ,,semidegresat”, produs in Austria si lapte 1,5%grasime (ambalaje punga si tetrapack), fara mentiunea «semidegresat ».
Controlul a depistat comercializarea sub denumiri cunoscute şi apreciate de consumatori precum Sana, Chefir, Cascaval, Branza telemea etc. de produse inferioare calitativ.
Controlul a depistat comercializarea sub denumirile de sana si chefir( care conform standardelor nationale ar trebui sa aiba un continut de grasime de 3,6% pentru sana si 3,3% pentru chefir) de produse inferioare calitativ.
– Sana, care avea inscris pe eticheta continutul de grasime de 3%, respectiv 2,5%,3,5 % fata de 3,6% prevazut sau chefir cu continutul de grasime de 2,5% fata de 3,3±0,1 prevazut de normele nationale pentru aceasta denumire de produs.
– cascaval suplu, grasime 15,9%, denumire improprie avand in vedere ca %grasime, minim 38% pentru branzeturi cu pasta oparita(cascaval), iar produsul avea atasate 2 etichete cu valori diferite ale % grasime– pe o fata a produsului se mentiona 15,9 %, iar pe fata opusa 30% grasime.
jud.Valcea- denumirea improprie de “cacaval” 42 % grasime, produs in jud. Arges, un produs care avea in continut grasimi vegetale si lapte pasteurizat de vaca.
-cascaval, 35% grasime-denumire incorecta, avand in vedere %grasime prevazut min.38% pentru produsul cascaval.
-jud.Neamt- telemea de vaca, preambalata, la care pe eticheta produsului era inscris continut de grasime in Substanta Uscata min. 30%, valoare inferioara celei care caracterizeaza produsul “telemea de vaca” (maturata sau proaspata) .

2.2.2. Utilizarea de denumiri sub care se vand produsele, eronate, incomplete sau alese astfel incat sa induca in eroare consumatorul asupra naturii reale a produsului
Bucuresti- Conform Raportului de incercare eliberat de IBA Bucuresti, produsul Telemea de capra, produsa la Brasov nu corespundea denumirii si compozitiei declarate, constatandu-se prezenta laptelui de vaca in continut.
-jud.Valcea- telemea de vaca light, care avea inscrise pe ambalaj doua valori, diferite, pentru continutul de grasime, pe eticheta frontala fiind mentionat ”14% grasime”, iar pe contraeticheta ”grasime raportata la substanta uscata 30%”, nu avea mentionat tipul (maturata sau proaspata), iar denumirea de “telemea” era improprie produsului avand in vedere continutul de grasime declarat, fata de min 38%grasime prevazut.
– Bucuresti- era folosita denumirea de branzeturi traditionale de Sibiu  pentru diferite sortimente de telemea si cascaval, fara a se putea prezenta un document care sa ateste ca produsele respective sunt traditionale.
-jud.Vaslui- “SMANTANA – Branza topita” produsa in jud. Mures, la care inscriptionarea denumirii comerciale „Smantana” cu caractere foarte mari fata de caracterele cu care este scrisa denumirea produsului, precum si cantitatea foarte mica de praf de smantana (0,1 %),  care nu poate da specificitate produsului, pot induce in eroare consumatorii asupra compozitiei produsului.
-jud. Vaslui- Branza topita- SMANTANA, cu diferite forme (triunghiuri, felii, baton, tavita) produsa in jud. Mures cu informatii de natura  sa induca in eroare consumatorii, astfel pe eticheta produsului exista inscriptionat termenul “Smantana”, scris deasupra denumirii produsului, cu caractere de aproximativ 10 ori mai mari fata de caracterele cu care este sunt inscriptionate ingredientele din care este obtinut produsul si de aprox. 2,5 ori mai mari fata de caracterele cu care este inscriptionata denumirea produslui; din lista ingredientelor rezulta ca la obtinerea produsului s-a utilizat “PRAF DE SAMANTANA” si nu SMANTANA, asa cum este mentionat pe eticheta produsului; cantitatea foarte mica de ingredient (0.1%) praf de smanatana nu poate da specificitate produsului.
-jud. Vaslui- Iaurt de baut cu capsuni, la care in lista ingredientelor exista mentiunea “capsuni 2,1% (cu adaos de aroma naturala, vitamina C, colorant natural,…)”, deci produsul  nu contine doar fruct sau bucati de fruct si produsul Iaurt cu pulpa de fructe (400 g si 125 g), pe ambalajul caruia erau ilustrate caise, capsuni, visine, iar in lista ingredientelor se mentiona “caise, capsuni, visine  2% (cu adaos de sirop de glucoza-fructoza, coloranti, aroma etc),  deci produsul nu contine pulpa de fructe, ci un alt produs.
– jud. Vaslui- Iaurt cu gust de capsuni (sau alte fructe), produs in Bucuresti la care inscriptionarea termenului CAPSUNI era inscris cu caractere de aproximativ 3 ori mai mare fata de mentiunea “gust de capsuni”, desi produsul continea numai aroma, inducand consumatorul in eroare cum ca produsul ar contine capsuni.

-jud. Alba- branza framantata in burduf, desi in compozitia produsului se regaseste doar cas si telemea din lapte de vaca, si nu cas de oaie – ingredient specific produsului branza burduf,  iar pe eticheta de prezentare a produsului era mentionat „Branza de burduf in membrana”. De asemenea, se comercializa produsul sub denumirea „Branza de burduf”, 300 gr/buc, desi in lista de ingrediente nu era mentionat cas din lapte de oi, ci doar din lapte de vaca.
Jud. Braila- Mozzarela, produsa in jud Iasi, care avea inscris sub denumirea produsului termenul de  „branza tip” cu dimensiunea caracterelor mult mai mici fata de ale produsului, contrar prevederilor legii, care nu permite utilizarea sintagmelor “ tip”, “ gen” etc..
jud.Vrancea- cascaval afumat, cu denumirea inscrisa pe eticheta incorecta, produsul nefiind afumat.

2.3. Lipsa sau inscriptionarea neconforma a continutului de grasime, dupa caz, continutul de grasime raportat la substanta uscata
-indicarea continutului de grasime sub forma “grasime cel putin 82%”  la unt, 200 g, produs in Slovacia.
– branza Feta de oaie si de capra, la care producatorul informa continutul de grasime in substanta uscata ca fiind 48%, iar distribuitorul un continut de 45% grasime substanta uscata.

2.4. Lipsa inscrierii procentului ingredientului care apare in denumirea produsului sau inscrierea neconforma a acestuia

Jud. Alba- branza topita, diferite sortimente cu ciuperci, sunca, smantana, ceapa, fara a se mentiona in lista ingredientelor cantitatea in procente din respectivul ingredient.
jud.Teleorman- unt de masa B, 65 % grasime”,  200 g / buc., obtinut exclusiv din smantana pasteurizata care avea inscriptionat pe ambalaj afirmatia „Nu contine conservanti” care este in contradictie cu prevederile legale nationale si europene.

2.5.Lipsa inscrierii denumirii specifice sau a codului CE pentru sarurile de topire mentionate in lista ingredientelor
Neinscrierea categoriei ingredientului: Telemea de capra, 300 g, cu mentiunea la ingrediente “lactat de calciu”, produsa in UE.
Neinscrierea numelui specific sau codul numeric CE (conservant).

2.6. inscrierea incorecta sau incompleta a etichetarii nutritionale
-smantana, grasime 25%, preambalata la 200 grame, la care s-a constatat declararea valorii energetice de 258 kcal/100 gr, fara inscrierea etichetarii nutritionale.
2.7. Lipsa inscriptionarii sau inscriptionarea incorecta a datei durabilitatii minimale/ datei limita de consum
Inscripţionarea incorecta a datei durabilitatii minimale/ datei limita de consum
Neinscrierea datei durabilitatii minimale in mod vizibil, usor de citit

2.8. Lipsa sau inscrierea incorecta a cantitatii nete
2.9. Elemente de identificare netraduse in limba romana
Netraducerea completa si corectaă a informatiilor

2.10. Abateri privind informarea consumatorilor la comercializarea produselor lactate, in vrac
Lipsa informatiilor obligatorii la locul de comercializare, respectiv, denumirea sub care se vinde produsul, data durabilitatii minimale sau data limita de consum si ingredientele alergene,

Lipsa asigurarii informarii cu privire la data durabilitatii minimale

2.11. Expunerea inlocuitorilor de produse lactate (cu grasimi vegetale in continut) in acelasi spatiu cu produsele lactate

2.11.1. Expunerea inlocuitorilor de produse lactate (unele chiar cu denumiri asemanatoare cu cele ale produselor lactate consacrate) alaturi de  produse lactate,  in aceleasi spatiu frigorific, fara o informare corespunzatoare a consumatorilor ceea ce induce in eroare consumatorii,  s-a constatat la:
jud. Cluj- la raionul destinat  produselor lactate erau expuse la comercializare si inlocuitori (produse pe baza de grasimi vegetale) a caror forma de prezentare se confunda usor cu cascavalu