De la bancurile despre regim, la literatura de sertar.  De la șopârlele din piesele de teatru, la scrisori către Europa Liberă. Oricât de mult a dorit regimul comunist să reducă vocea românilor, aceștia au încercat cu disperare să se facă auziți. La Revoluție, pentru prima dată după 50 de ani, cu toții am strigat la unison: Libertate! Apoi părerile despre viață și societate s-au nuanțat firesc, oamenii au ales un discurs sau altul, iar la 30 de ani de la Revoluție pare că libertatea de exprimare, prin orice mod sau mediu de comunicare, este ca un drog pentru români.

Radio România Cultural continuă să sondeze, sub egida emisiunii Născut în România, sâmbăta și duminica, de la ora 16.00, opiniile unor artiști, scriitori, alți intelectuali și personalități publice, pe diferite teme generate de existența națiunii sub zodia acestor 30 de ani de libertate. Luna aprilie este dedicată libertății de exprimare.

Pe 6 aprilie, Valentin Protopopescu și criticul si istoricul literar Paul Cernat vor analiza lupta puținilor rezistenți anticomuniști din vremea dictaturii și literatura de sertar, inclusiv luările de poziție ale unor refugiați politici la Radio Europa Liberă, Vocea Americii, BBC etc., dar și fenomenele publicistice de după Revoluție, apariția publicațiilor de internet și dispariția celor tradiționale.  Pe 7 aprilie,  Georgeta Drăghici o are ca invitată pe scriitoarea Magda Cârneci. Preşedintă a Grupului pentru Dialog Social, președintă a PEN România, Magda Cârneci se implică în tot ce ține de apărarea libertății de expresie a jurnaliştilor şi a scriitorilor, convinsă că, deşi e un bun cîştigat în 1989, trebuie permanent susținută şi vegheată mai ales că pe plan mondial există derapaje grave şi încălcări frecvente ale libertății de expresie şi ale drepturilor omului.

Viorel Ilișoi, invitatul Danielei Vasile pe 13 aprilie  se descrie ca „ziarist pe stil vechi”. În 1992 devine primul ziarist român postdecembrist condamnat pentru delict de presă, fiind condamnat definitiv la 3 luni de închisoare, cu executare, pentru pamfletul „Saddam Hussein se ascunde la Botoșani”. Faptul este trecut sub tăcere în țară, dar scandalizează presa internațională și aceasta va duce la eliberarea sa după doar 19 zile de închisoare.  La „Născut în România”, Viorel Ilișoi povestește ce înseamnă să fii jurnalist fără a ceda presiunilor externe de conformism. Regizorul  Alexandru Darie va fi, pe 14 aprilie, în dialog cu Mariana Ciolan. De curând, a semnat un foarte puternic spectacol de teatru politic, Coriolanus, în care tema libertății este pregnantă. Cariera sa a fost marcată însă la început de lipsa acesteia. Unele dintre spectacolele sale au fost supuse unui drastic regim de cenzură în drumul către marele public. In ce fel a marcat acest climat parcursul său creator? Ulterior, sub auspiciile  și  deschiderile care au marcat si lumea teatrală postdecembristă, cât de actuale au rămas temele politico-morale?

Pe 20 aprilie, Dana Pitrop l-a invitat pe regizorul Nicolae Oprițescu. A realizat în 1985 filmul „Sezonul Pescărușilor” – o parabolă a sistemului comunist, după un scenariu de Constantin Munteanu, tema centrală fiind furtul intelectual. Filmul a fost interzis de cenzură și a avut premiera abia în 1990. Urmărit de Securitate pentru atitudinea anti-comunistă, dar și pentru că era căsătorit cu o franțuzoaică, Nicolae Oprițescu a emigrat în 1988 în Franța, unde a fost profesor la Universitatea din Nantes. Artistul plastic Christian Paraschiv, invitatul Roxanei Păsculescu pe 21 aprilie, fuge din țară în 1986 și se stabilește la Paris. Principala motivație a exilului pe care artistul Christian Paraschiv și-l asumă este, de la un anumit moment încolo, imposibilitatea exprimării creative. Christian Paraschiv a simțit plecarea din țară, ca absolută necesară și eliberatoare de constrângeri plastice. Și evoluția sa, ulterioară în Franța dovedește astăzi, justețea gestului său de atunci.

 La începutul anilor 90, dansul contemporan a fost sectorul artistic care s-a sincronizat cel mai rapid cu timpul său. În acea perioadă a existat un interes foarte mare al publicului pentru dansul contemporan şi un interes mare al scenelor culturale străine față de România. Libertatea de expresie în artă s-a manifestat poate cel mai curajos şi creativ în dansul contemporan. Dansatorul şi coregraful Cosmin Manolescu, invitatul Luanei Pleșea pe 27 aprilie, s-a aflat printre primii cei mai activi în această zonă. De la sfârşitul anilor 90, a luptat pentru promovarea dansului şi în calitate de manager cultural. A organizat mai multe festivaluri internaţionale dedicate dansului (cu mare succes la public), culminând cu Sibiu Dans 2007, creat în cadrul programului Sibiu–Capitală Culturală Europeană. Istoricul Adrian Cioflâncă este membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și cercetător științific la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” al Academiei Române. A fost membru în Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului din România și expert în Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, contribuind la Rapoartele Finale ale celor două comisii. În Duminica Paștelui ( 28 aprilie) va vorbi cu Anamaria Spătaru despre felul în care regimul comunist a încercat să pună în umbră sau chiar să interzică manifestările religioase, cum erau trăite sărbătorile în condițiile crizei alimentare, care erau diferențele între sat și oraș. Apoi recuperarea libertății de a te manifesta după 1989, rolul bisericii în cei 30 de ani de libertate și sărbătorile de la asumare reală la consumerism.