Concertele vocal-simfonice de joi, 23 ianuarie şi vineri, 24 ianuarie 2025 din stagiunea Filarmonicii George Enescu propun publicului un repertoriu alcătuit din două capodopere din muzica rusă a secolului XX: Concertul nr. 3, în do major, pentru pian și orchestră, op. 26 de Serghei Prokofiev şi Simfonia nr. 13, în si bemol minor, „ Babi Yar”, op. 113 de Dmitri Șostakovici.
La pupitru se află dirijorul Andrei Boreiko, artist ce a activat în calitate de director muzical la Filarmonica din Varşovia, Filarmonica din Jena, renumitele orchestre simfonice din Hamburg, Berna, Düsseldorf Symphoniker şi la Orchestra Naţională a Belgiei. Un invitat frecvent al London Philharmonic Orchestra, Boreyko revine în stagiunea curentă la celebrul ansamblu englez pentru a a dirija Simfonia nr. 13, „Babi Yar” de Şostakovici, cea pe care o prezintă cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la moartea compozitorului şi pe scena Ateneului Român.
Solistul Concertului nr. 3 pentru pian şi orchestră de Serghei Prokofiev este Alexander Gavrylyuk, pianist ucrainean stabilit în Australia, admirat deopotrivă pentru virtuozitatea şi poezia interpretărilor sale. În stagiunea 2024-2025, Alexander Gavrylyuk debutează la Filarmonica George Enescu, Hamburger Symphoniker, Orchestre Philharmonique Royal de Liège, Australian Chamber Orchestra; revine la Amsterdam în prestigioase serie Concertgebouw Master Pianists şi debutează în recital la Filarmonica din Luxemburg.
Simfonia nr. 13 de Dmitri Şostakovici evocă unul dintre cele mai sângeroase episoade din secolul XX, desfăşurat lângă Kiev, la Babi Yar. Pentru aceasta, compozitorul a folosit 5 poeme de Evgheni Evtuşenko, scriitor rus contemporan, dintre care al patrulea a fost conceput de Evtuşenko special pentru această simfonie.
Cu referire la Babi Yar, Evtuşenko şi Şostakovici, scriitorul Victor Bârlădeanu a realizat o impresionantă evocare a faptelor petrecute lângă Kiev: „Simbol sângeros al marii, cumplitei tragedii a poporului evreu din mijlocul secolului XX, tragedie numită cu termenul generic de Holocaust, Babi Yar reprezintă unul dintre cele mai înfiorătoare episoade ale acestei tragedii. În zilele de 29-30 septembrie 1941, ocupanţii germani, cu sprijinul activ al naziştilor locali ucrainieni, scot 30000 de evrei din ghetoul pe care îl organizaseră cu minuţie odioasă la Kiev şi îi mână ca pe o turmă de animale la o râpă din apropierea marelui oraş, numită Babi Yar (Râpa Muierii), unde îi ucid cu o cruzime feroce, transformând locul într-un sinistru abator uman, într-o teribilă efigie a crimei organizate.
O perioadă îndelungată după război, despre marea tragedie evreiască de la Babi Yar ca şi despre Holocaust în general s-a tăcut în mod criminal, mai ales în ţările fostului lagăr «socialist», astfel că generaţii întregi n-au aflat mai nimic despre una dintre cele mai însângerate pagini ale istoriei umane. Continuând mârşava înţelegere Hitler-Stalin, concretizată în pactul de tristă amintire Molotov-Ribentropp, liderii Uniunii Sovietice şi ai celorlalte componente ale «Lagărului» au aşternut un linţoliu de muţenie nu atât vinovată (spre a ascunde complicitatea unor nu mici contingente pronaziste din propria populaţie la asasinatele în masă), cât de oportunism politic, ţinând de interese obscure, petrodolarii jucând un rol preponderent. Dar iată că un mare poet rus, Evgheni Evtuşenko, sparge cu vocea sa zidul ucigaş al tăcerii, publicând la Moscova, în Literaturnaia gazeta, un cutremurător ciclu de poeme intitulat firesc şi sfidător Babi Yar. Iar la câţiva ani mai târziu un alt mare creator rus, compozitorul Dmitri Şostakovici, prezintă publicului meloman Simfonia a XIII-a, în care versurile lui Evtuşenko devin nu un simplu pretext poetic, ci o infuzie de forţă, care transformă toată simfonia într-un strigăt imens, zguduitor de, alternativ, deznădejde şi speranţă, întuneric şi lumină, disperare şi încredere în om…”
Solist va fi basul Taras Shtonda, artist care îşi desfăşoară activitatea cu precădere la Opera Naţională din Kiev, precum şi pe scene importante ale teatrului liric din Europa: Royal Opera House, Opera din Oslo, Glyndebourne Festival, Opera din Leipzig, Dresden Semperoper, Covent Garden ş.a.
Ateneul Român
Joi, 23 ianuarie / Vineri, 24 ianuarie 2025, ora 19
Orchestra şi Corul Filarmonicii George Enescu
Dirijor
ANDREI BOREIKO
Solist
ALEXANDER GAVRYLYUK
Program
Serghei Prokofiev – Concertul nr. 3, în do major, pentru pian și orchestră, op. 26
Dmitri Șostakovici – Simfonia nr. 13, pentru bas solo, cor de başi şi orchestră, op. 113
Solist TARAS SHTONDA – bas
Dirijorul Corului IOSIF ION PRUNNER
Mai multe informații despre stagiunea 2024-2025 pot fi găsite aici:
https://www.fge.org.ro/calendar
Prețurile biletelor sunt:
Categoria I: 140 lei
Categoria II: 130 lei
Categoria III: 120 lei
Biletele se pot cumpăra:
– De la Casa de Bilete a Ateneului Român (Program: marți – vineri 12:00 – 19:00. Telefon: 021.315.68.75)
– Online, accesând site-ul www.fge.org.ro – secțiunea „Calendar“.