Asezarea preistorica „Dambul Cetatii”

  • Expozitia de arheologie - Asezarea preistorica Pauleni-Ciuc Dambul Cetatii” Sala 1 Cultura Cucuteni - Ariusd

Situl arheologic se afla in apropierea satului Soimeni, comuna Pauleni-Ciuc, judetul Harghita, in locul numit de localnici Dambul Cetatii.

Primele informatii despre situl de la Dambul Cetatii dateaza de la sfarsitul secolului al XIX-lea. In perioada interbelica, arheologul Al. Ferenczi includea situl in repertoriul cetatilor dacice din Transilvania. In a doua jumatate a secolului al XX-lea, arheologul dr. Zoltán Székely efectua primele sapaturi arheologice.

Incepand cu anul 1999, Muzeul National al Carpatilor Rasariteni a reluat cercetarile arheologice de la Dambul Cetatii, aducand informatii pretioase pentru cunoasterea culturilor preistorice Cucuteni-Ariusd-Tripolie (mil. V-IV i. Hr.), Bodrogkeresztùr (mil. IV-III i. Hr.), Cotofeni (mil. III i. Hr.), Costisa (mil. III-II i. Hr.) si Wietenberg (mil. II  i. Hr.), care au cuprins si zona Carpatilor Rasariteni.

Expozitia prezinta vestigii arheologice, reconstituiri ale unor locuinte, complexe rituale, vetre de foc, cuptoare de ars ceramica si un profil stratigrafic al sitului arheologic, cu explicatii privind specificul culturilor din care provin acestea.

Cultura Cucuteni-Ariusd-Tripolie (4600 – 3700 i. Hr.)

Considerata a fi prima mare civilizatie din Europa, cultura Cucuteni-Ariusd-Tripolie a luat nastere si s-a dezvoltat in teritorii care astazi fac parte din trei state: Romania, Republica Moldova si Ucraina. Pana in prezent, s-au descoperit mii de asezari, de diferite forme si dimensiuni, unele fortificate si altele deschise, in care au fost cercetate sute de locuinte de diverse tipuri.

Principalele ocupatii ale cucutenienilor erau agricultura, cresterea animalelor, vanatoarea, pescuitul, olaritul, prelucrarea pietrei, osului, cornului si a metalelor (cuprul si aurul).

Arta modelarii, pictarii, arderii vaselor si obiectelor din lut, i-a ridicat pe cucutenieni la nivelul de cei mai mari mesteri olari ai Europei eneolitice.

Reconstituirea unei locuinte cucuteniene descoperite la Dambul Cetatii

Locuinta avea forma rectangulara, inaltimea de circa 2 metri si acoperisul in doua ape realizat din stuf.

Podeaua era construita prin asezarea de barne de lemn una langa alta, peste care se aplica un strat gros de chirpic (lut amestecat cu pietricele si pleava).

Peretii locuintei erau si ei construiti din barne masive, despicate, asezate una peste alta si imbinate la colturi. Dupa ridicarea lor, peretii erau lutuiti si finisati pe interior cu un amestec de lut cu pietricele, pleava si nisip. Astfel, toate spatiile dintre barne erau astupate.

Locuinta era incalzita cu ajutorul vetrelor si cuptoarelor cu bolta sferica. Acestea erau folosite si la prepararea hranei (la coptul painii, fierberea plantelor, frigerea carnii etc.) sau la iluminat pe timp de noapte.

In interiorul locuintei s-au gasit obiecte intregi sau fragmentare, de o mare diversitate functionala: vase de uz comun, vase de prestigiu, unelte (rasnite, pisatoare, percutoare, gresii), arme din piatra, os, corn si cupru, podoabe, precum si obiecte de cult (altarase, reprezentari antropomorfe si zoomorfe).

Cucutenienii isi amenajau in locuinta un loc de cult. Astfel, in coltul special amenajat pentru venerarea Zeitei-Mama, s-au descoperit 2 statuete feminine de mari dimensiuni.

Ceramica

Ceramica prezinta o deosebita importanta pentru arheologie. Calitatea tehnica a prepararii lutului si a modelarii formelor, arderea oxidanta in cuptoare, ornamentarea pictata dovedesc o specializare indiscutabila a olarilor cucutenieni. Toata ceramica cucuteniana a fost lucrata cu mana, fara folosirea rotii olarului. Pentru modelarea vaselor, netezirea peretilor si ornamentare (pictata sau incizata) se foloseau unelte de lemn, de os si de lut ars.

Vasele erau realizate fie dintr-o singura bucata, fie din colacei suprapusi, lutul avand ca degresant nisip, pietricele sau cioburi pisate. Arderea era indirecta, la temperaturi ce atingeau uneori circa 900-1000° C, fiind destul de omogena, oxidanta (cu nuante galbui-rosiatice) sau reducatoare (de culoare cenusie-negricioasa).

Cucutenienii au ramas in istorie prin simtul lor artistic desavarsit. Vasele si obiectele ceramice, destinate atat uzului casnic cat si ritualurilor religioase, lucrate intr-un stil unic in lume, dovesc grija permanenta pentru frumos.

Piatra

Tehnicile cunoscute de prelucrare a pietrei sunt cele de cioplire, slefuire si perforare, ultimele doua fiind specifice neoliticului si eneoliticului. Astfel a fost obtinuta o mare cantitate si varietate de unelte si arme (razuitoare, lame, lamele, strapungatoare, rasnite, frecatoare, percutoare, topoare, ciocane, tesle, dalti, varfuri, pumnale).

Utilajul litic descoperit la Dambul Cetatii este format din diferite categorii de roci printre care amintim: silexul, gresia, andezitul si obsidianul. Silexul a fost preferat de catre cucutenieni la confectionarea uneltelor si armelor.

Osul si cornul (industria materiilor dure animale)

Studiul obiectelor din os si corn furnizeaza informatii foarte valoroase legate de aspecte diverse: economie, habitat, schimburi, comportament simbolic si funerar etc.

Materiile prime folosite pentru realizarea artefactelor din os, corn si alte materii dure animale provin de la animale domestice (bovine, ovicaprine, porc) si salbatice (cerb, caprior, mistret).

Cercetarile arheologice desfasurate la Dambul Cetatii au prilejuit recuperarea unui lot de peste 60 de artefacte de acest tip: varfuri diverse de os, netezitoare de os, varfuri din corn de cerb, dinti perforati – imitatii din os, pandantive, margele, astragal perforat de oaie / capra si materii prime.

Epoca bronzului mijlociu

Cultura Costisa – Ciomortan (2100/2000 – 1900/1800 i. Hr.)

Inceputul epocii bronzului mijlociu in Depresiunea Ciucului marcheaza intemeierea asezarii fortificate de la Dambul Cetatii de catre comunitatile culturii Costisa, venite de la est de Carpati.

Cercetarile arheologice au evidentiat faptul ca purtatorii culturii Costisa au ridicat la Dambul cetatii o puternica fortificatie intarita cu santuri, valuri de pamant si palisada.

Rostul asezarii fortificate de la Dambul Cetatii era acela de a controla una dintre cele mai importante cai de legatura dintre Depresiunea Ciucului si Moldova (Izvorul Trotusului), schimbul cu materii prime (cuprul, sarea etc.), precum si trocul diferitelor obiecte de prestigiu (topoare de bronz, sceptre, podoabe, pumnale etc.).

Reconstituirea portii fortificate de la Dambul Cetatii

In partea de nord a asezarii a fost descoperita o poarta fortificata cu turn ce traversa valul de aparare al acesteia. In acest loc au fost descoperite resturile a trei oameni incinerati – un adult si doi copii. Adultul era culcat pe o parte, in pozitie usor chircita. Copiii se aflau asezati tot in pozitie chircita, fata in fata cu adultul.

Alaturi de cei trei indivizi au fost descoperite mai multe vase ceramice, frumos decorate, cu motive incizate (doua amfore, o strachina, o oala si o cana).

Plecand de la aceste observatii surprinse in timpul cercetarilor arheologice se poate deduce faptul ca la inceput poarta a fost folosita pentru accesul in asezare, urmand ca mai tarziu, inaintea parasirii asezarii, destinatia sa sa fi fost schimbata, devenind locul unui ritual soldat cu sacrificii umane.

Cultura Wietenberg (2000/1900 – 1600/1500 i. Hr.)

Cultura Wietenberg (denumita astfel dupa toponimul german al Dealului Turcului din Sighisoara, Jud. Mures) ocupa in prima jumatate a mileniului al II – lea i. Hr., toata Transilvania.

In scopul stabilirii controlului asupra cailor de legatura cu teritoriile de la est de Carpati, grupurile acestei culturi au ocupat asezarea de la Pauleni-Ciuc „Dambul Cetatii”.

Unul dintre domeniile in care excelau aceste comunitati era arta razboiului. Fortificatiile impresionante, precum si numarul mare de arme (pumnale, topoare, varfuri de sageti si sulite) descoperite in cadrul asezarilor si necropolelor scot in evidenta preocuparea pentru aparararea granitelor.

Reconstituirea unei locuinte Wietenberg descoperite la Dambul Cetatii

Arheologii estimeaza ca locuinta avea inaltimea de circa 2 metri, o singura incapere de forma rectangulara cu dimensiunile de 4 x 3 m si acoperisul – construit intr-o singura apa, din lemne, stuf si crengi.

Peretii locuintei erau ridicati pe o structura formata din stalpi si pari de lemn, infipti in pamant si legati intre ei cu nuiele impletite. Peste parii si nuielele impletite era aplicat un strat de lut amestecat cu pietricele si nisip. Peretii astfel construiti erau, apoi, bine finisati pe interior si exterior.

Podeaua locuintei a fost amenajata prin nivelarea terenului, intr-un strat consistent de argila si pietricele. In locuinta, la nivelul podelei au fost descoperite doua vetre de foc. Vetrele aveau forma circulara si erau utilizate la incalzit, pregatirea hranei si iluminatul pe timp de noapte.

Inventarul locuintei era format din vase ceramice de diferite forme si dimensiuni, precum si numeroase piese de piatra, os, corn si bronz.

http://www.mncr.ro/

Expozitia de arheologie - Asezarea preistorica Pauleni-Ciuc Dambul Cetatii” Sala 1 Cultura Cucuteni - Ariusd

Expozitia de arheologie - Asezarea preistorica Pauleni-Ciuc Dambul Cetatii” Sala 2 panorama 1

Expozitia de arheologie - Asezarea preistorica Pauleni-Ciuc Dambul Cetatii” Sala 2 panorama

Expozitia de arheologie - Asezarea preistorica Pauleni-Ciuc Dambul Cetatii” Sala 3 - detaliu interior locuinta Wietenberg - vatra de foc