Premiera extraordinară a spectacolului “Bal Mascat” închide stagiunea Operei Naţionale BucureştiPremiera spectacolului „Un ballo in maschera” („Bal mascat”) va închide stagiunea 2011/ 2012 a Operei Naţionale Bucureşti. Pentru a oferi cât mai multor iubitori de operă posibilitatea de a vedea acest titlu celebru într-o montare deosebită, ONB a programat două reprezentaţii la sfârşitul stagiunii: sâmbătă, 30 iunie şi duminică, 1 iulie (de la 19.00).

La finalul a aproape nouă luni de activitate în care a oferit publicului o varietate de evenimente speciale de o înaltă calitate artistică, premiere de operă şi balet, invitaţi din ţară şi străinătate, spectacole aniversare, lansări de carte, expoziţii, ateliere pentru copii şi tineri ş.a., Opera Naţională Bucureşti se apropie de lăsarea cortinei peste stagiunea 2011-2012.

Compusă la şase ani distanţă faţă de celebra „La Traviata”, „Bal mascat” reprezintă încă un pas realizat de Giuseppe Verdi înspre transformarea operei într-o structură dramatică de o complexitate maximă, în care subiectul să reflecte nu numai un caz de viaţă concret, ci şi posibile semnificaţii pentru publicul din toate categoriile sociale.

Maria Callas, Giuseppe di Stefano, Tito Gobbi, Leontyne Price, Shirley Verrett, Carlo Bergonzi, Luciano Pavarotti sunt doar câţiva dintre cei care au dat viaţă personajelor dramatice ale acestei opere. A rămas astfel de neuitat aria celebră “Eri tu” din actul al III-lea, în care Renato decide să-şi pedepsească prietenul (“S-a terminat. Nu a mai rămas decât ură şi moarte”).

Ultima producţie din stagiunea ONB  va fi pusă în scenă de către regizorul de origine bulgară Plamen Kartalov, care nu este la prima întâlnire cu artiştii români. După o colaborare cu Opera Naţională Română din Iaşi, în anii ’90, el a montat la Bucureşti, tot in această perioadă, spectacolul “Aida” (Giuseppe Verdi), aflat în continuare în repertoriul ONB.

<Opera „Bal mascat”este o alegorie a răului moral şi istoric neaşteptat, deoarece este construită în jurul ideii de ucidere, care conduce la ideea de destin fatal şi predestinare. Am decis astfel că plasarea în timp şi spaţiu a acţiunii să fie interpretată simbolic. Caracterul, numele eroilor, intensitatea muzicii nu ţin de spaţii precum Suedia, America sau Italia, de aceea pot fi plasate oriunde, în orice epocă. Din aceste motive, dacă am fi impus “o ramă” istorică poveştii, indiferent care ar fi fost aceasta, am fi limitat valoarea simbolică a acesteia>, a declarat regizorul Plamen Kartalov.

În calitate de director al Operei şi Baletului din Sofia, Plamen Kartalov a stabilit o formă eficientă de autofinanţare, bazată pe cooperare internaţională şi realizarea de coproducţii. Sub direcţiunea sa, Opera din Sofia s-a prezentat pentru prima dată cu un succes enorm în turnee în Brazilia şi Japonia. Ca regizor, Plamen Kartalov a fost invitat să monteze în ţări precum Statele Unite ale Americii, Egipt, Australia, Grecia, Cipru, Malta, Serbia, Croaţia, Macedonia, Polonia, Cehia, Ungaria, Turcia, Germania, Elveţia. Pe lângă aceste realizări, Kartalov a contribuit la evoluţia şi cariera internaţională a multor artişti tineri. Împreună cu marele bas Boris Christoff, el a fundat Academia Bulgară de Artă şi Cultură de la Roma.

Dirijorul Iurie Florea clasifică opera „Bal mascat” drept „o capodoperă unde fiecare notă este la locul său”. <Dintre numeroasele capodopere ale lui G.Verdi, opera „Bal mascat” este cea mai romantică şi sinceră. Toate compartimentele participante: orchestra, corul, soliştii necesită un nivel ridicat de

vituozitate  artistică. Intriga fascinantă propusă compozitorului de libretist se transformă  într-un mare tablou de dragoste şi pasiuni adevarate, de o eleganţă nemaipomenită >, este de părere Iurie Florea.

Din echipa de realizatori a noii montări de la Bucureşti fac parte şi: Stelian Olariu- maestru de cor; asistenţi de regie: Vera Beleva, Cătălin Voineag; Ivo Knezovic – scenograf decoruri; asistent coregrafie – Mădălina Slăteanu; mişcarea scenică: Mirela Sminiceanu; concept de lumini – Cornel Dume.

Distribuţia noii producţii va reuni artişti deja consacraţi şi aplaudaţi pe scena ONB şi în străinătate, dar şi tinere talente aflate înaintea unei cariere promiţătoare:

Riccardo: Jose Manuel Chu/ Hector Lopez / Daniel Magdal; Renato: Iordache Basalic /Eugen Secobeanu; Amelia: Adriana Dumitriu / Silvia Sorina Munteanu / Radostina Nikolaeva; Ulrica: Liliana Neciu /Andrada Ioana Roşu; Oscar: Veronica Anuşca / Ioana Mitu / Valentina Tudose / Marta Sandu; Silvano:Vasile Chişiu / Florin Simionca; Samuel: Mihnea Lamatic / Horia Sandu; Tom: Marius Boloş / Filip Panait / Iustinian Zetea; Un giudice / Un servo di Amelia: Şerban Cristache / Constantin Negru.

Solişti balet: Oana Bădănoiu, Lucas Campbell, Elio Clavel, Liliana Nică, Raul Oprea, Magdalena Rădulescu.

„Un ballo in maschera” în lume

Premiera mondială a operei “Bal mascat”, aşa cum a gândit-o compozitorul, dar cu acţiunea plasată în Lumea Nouă, a avut loc la data de 17 februarie 1859, la Teatro Apollo din Roma.

Povestea care stă la baza libretului este inspirată dintr-un caz real, asasinarea regelui Gustav al III-lea al Suediei, ucis în 1792 la Opera Regală din Stockholm, în timpul unui bal mascat.

„Un ballo in maschera” în România

Opera „Bal mascat” a fost pentru prima oară prezentată în ţara noastră la Iaşi, în stagiunea 1864 – 1865, de către trupa italiană condusă de G. Spiro, în aceeaşi perioadă în care opera avea premiera în Austria, la Viena.

Povestea operei „Bal mascat” în istoria operei din Bucureşti începe în anul 1887, când trupa română întreprinde, la sfârşitul lunii februarie, primul său turneu, la Iaşi. Era prima ieşire a trupei bucureştene şi fost un eveniment de senzaţie în capitala Moldovei, deoarece trupa s-a prezentat cu nu mai puţin de şapte titluri.  În anul 1921 se împlineşte visul muzicienilor români ai vremii, acela de a avea la Bucureşti un teatru de operă subvenţionat de stat. Din a doua stagiune, de acum, a  primei scene lirice a ţării, „Bal mascat” intră în repertoriu într-o nouă producţie, cu premiera în data de 3 mai 1923.