Studiu KPMG – Nivelul absorbtiei Fondurilor Europene în Europa Centrală și de Est

Acasa/Stiri de BUSINESS/Studiu KPMG – Nivelul absorbtiei Fondurilor Europene în Europa Centrală și de Est
  • Advertising4U.ro-Stiri.de.Business

Contribuția pe care fondurile europene o aduc economiilor din Europa Centrală și de Est (ECE)  nu poate fi supraestimată, esentiala ramane insa preocuparea pentru eficientizarea procesului de absorbtie durabila.

Răspunsuri argumentate pot fi găsite în studiul recent realizat de KPMG, „Fondurile europene în Europa Centrală & de Est, Raport de Progres pentru perioada 2007-2014”. Documentul prezintă modul în care aceste fonduri au fost utilizate în ultima perioadă de programare (2007-2013), analizează rezultatele și sugerează modalități de folosire a acestor informații pentru a se formula cele mai bune măsuri strategice în vederea unei evoluții cât mai eficiente posibil a perioadei 2014-2020.

În ultima perioadă de finanțare, 11 țări din regiune au accesat aproximativ 176 miliarde EURO, ceea ce se traduce într-un procent de aproape 15,5% din PIB-ul mediu regional al ECE. Mai mult, la nivel național, fondurile UE au acoperit de la 11% până la 24% din valorile PIB individuale anuale ale acestora.  Aceste contribuții substanțiale au jucat un rol semnificativ în dezvoltarea economiilor acestor țări și în multe cazuri le-au ajutat să treacă mai ușor prin criza financiară.

În ansamblu, utilizarea fondurilor UE în ECE a fost impresionantă potrivit cifrelor de la sfârșitul anului 2014: până la acea dată, 77% din bugetul total si 72% din granturile contractate fuseseră distribuite beneficiarilor.

Serban Toader, Senior Partner la KPMG in Romania, comentează: “Din perspectiva ratei de contractare, analiza noastră arată că regiunea a înregistrat rezultate destul de bune, contractând aproape 100% sau chiar depășind acest procent din bugetele disponibile.” „Plățile nu au înregistrat însă întotdeauna aceeași evoluție”, spune el, menționând un procent de plată de 52% în România și 65% în Slovacia, unde este evident că sunt necesare îmbunătățiri. “Faptul că țările reușesc să contracteze fonduri nu înseamnă că ele pot întotdeauna să le și cheltuiască, deși majoritatea au realizat acest obiectiv destul de eficient.”

Estonia (11%) și Lituania (12%), adaugă el, au înregistrat cea mai mică diferență între ratele contractate și ratele plătite în perioada 2007-2014. Cu diferențe mult mai mari, România, Slovacia și Bulgaria ar putea efectua o analiză comparativă și ar putea profita de lecțiile învățate din acest exercițiu pentru perioada cea nouă.

Daniela Nemoianu, Partener Executiv KPMG in Romania si Presedinte AmCham Romania, subliniază că finanțarea a stimulat în mod real domenii îndelung neglijate de sistemele politice anterioare în multe dintre țările ECE, fondurile fiind folosite pentru modernizarea unor domenii precum infrastructura, utilitati, protectia mediului. Ea explică: “Aceste investiții cu ajutorul finanțărilor europene au contribuit la dezvoltarea economică în ansamblu în regiunea noastră.”

„Privind la stadiul absorbtiei fondurilor europene in Romania, desi rata de contractare s-a ridicat la un nivel foarte bun, suntem in continuare in decalaj in privinta platilor, datorita dificultatilor acumulate in primii ani de programare. Masurile adoptate in ultimii doi ani au avut un efect pozitiv semnificativ pentru accelerarea implementarii proiectelor si simplificarea procedurilor, iar lectiile invatate vor contribui la o mai buna planificare a perioadei 2014-2020. Un rol esential il va avea reforma sistemica in domeniul achizitiilor publice, determinata de transpunerea directivelor europene cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2016”, explică Nemoianu.

În ceea ce privește lecțiile învățate din perioada 2007-2013, Florin Banateanu, Director Sector Public si Fonduri Europene KPMG Romania, menționează că potrivit rezultatelor studiului, în primii ani ai perioadei de contractare anterioare s-a remarcat o întârziere în contractări și în rambursarea fondurilor. El își amintește: “Contractarea fondurilor a început abia în anul al doilea al perioadei, și au mai trecut încă doi ani după aceea pentru a se plăti fondurile către beneficiari în cadrul oricăruia dintre programe.  Riscul corectiilor ramane in actualitate, la fel ca si capacitatea administrativa limitata, un remediu putand fi utilizarea intensiva a componentei de asistenta tehnica,” spune Banateanu.

Accesati studiul aici:

http://www.kpmg.com/CEE/en/IssuesAndInsights/ArticlesPublications/Documents/EU-Funds-in-Central-and-Eastern-Europe-2007-2014.pdf

Go to Top