65% dintre respondenții din mediul rural aleg pâinea ambalată!

90% dintre respondenții din mediul urban aleg pâinea ambalată!

56% dintre femeile intervievate aleg pâinea ambalată!

44% dintre bărbaţii intervievaţi aleg pâinea ambalată!

90% dintre consumatorii cu vârsta cuprinsă între 25 şi 34 de ani aleg pâinea ambalată!

81% dintre consumatorii cu vârsta cuprinsă între 55 şi 64 de ani aleg pâinea ambalată!

Luni, 2 noiembrie 2020,  la Hotel Hilton din Bucureşti a avut loc în prezenţa mass-mediei prezentarea rezultatelor sondajului de opinie efectuat la nivel naţional pe un eşantion alcătuit din 1000 de consumatori (545 respondenţi de sex feminin şi 455 respondenţi de sex masculin) de către compania specializată în cercetare de piață New Challenge Marketing Research S.R.L, cercetare de piaţă efectuată la solicitarea Asociaţiei Pro Consumatori şi a Asociației Prețuiește Calitatea. La realizarea acestui sondaj au fost intervievaţi consumatori cu vârsta cuprinsă între 25 de ani şi 64 de ani.

Având în vedere criza sanitară generată de virusul SARS-COV-2 (COVID-19), precum și necesitatea impunerii de măsuri care să prevină infectarea populației cu acest virus, fie prin canalul principal de răspândire (calea aeriană), fie prin canal secundar, cum ar fi atingerea suprafețelor contaminate, inclusiv cea a produselor de panificație neambalate, cele două organizații susțin promovarea Proiectului de Ordin privind comercializarea pâinii şi a produselor de panificaţie vrac, inițiat de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.

Argumentele  susţinerii necesităţii ambalării produselor de panificație ca mijloc de asigurare a sănătății consumatorilor.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii menţionează ca posibilităţi de  contaminare cu COVID 19 modalitatea principală : prin contact direct prin secreţii respiratorii eliminate prin tuse sau strănut, respectiv modalitatea secundară : prin atingerea suprafeţelor contaminate.

Argumente privind instituirea de măsuri protective şi pentru calea de transmitere secundară:

Organizatia Mondială a Sănătăţii afirmă că nu există dovezi că virusurile care determină bolile respiratorii se transmit prin intermediul alimentelor sau ambalajelor alimentare. Faptul că nu există dovezi nu înseamnă că transmiterea prin atingerea suprafeţelor contaminate nu este posibilă. Acesta este motivul pentru care experţii recomandă utilizarea de mănuşi, de dezinfectante când mergeţi la cumpărături şi spălarea cât mai frecventă a mâinilor cu apă şi săpun, precum şi igienizarea obiectelor în care puneţi cumpărăturile.

Atingerea suprafeţelor contaminate  rămâne o sursă probabilă de îmbolnăvire, fapt pentru care se fac în continuare studii cu privire la durata de viată a virusului SARS-CoV-2 pe anumite tipuri de suprafeţe.

Experţii OMS sfătuiesc consumatorii pe pagina lor de web https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019/advice-for-public următoarele: “Evitați să atingeți ochii, nasul și gura! De ce? Mâinile ating multe suprafețe și o dată contaminate pot transfera virusul la ochi, nas sau gură. De acolo, virusul  poate intra în corp și vă poate îmbolnăvi.” Prin acest îndemn se recunoaşte potenţialul semnificativ de infectare prin atingerea suprafeţelor contaminate.

OMS afirmă că deşi nu există dovezi de contaminare după ambalaje, este necesară spălarea  cu apă şi săpun după atingerea oricăror suprafeţe, deoarece acestea pot fi contaminate prin picături respiratorii expulzate de persoane infectate şi astfel e posibilă contaminarea.

Organizaţia Mondială pentru Agricultură şi Alimentaţie a realizat Ghidul  FAO/OMS intitulat : “COVID-19 și Siguranța Alimentelor: Ghid pentru Industria Alimentară”, publicat în 7 aprilie 2020, unde se mentionează următoarele: “… deoarece picăturile respiratorii sunt prea grele pentru a fi transportate în aer, acestea aterizează pe obiecte și suprafețe care înconjoară persoana infectată. Este posibil ca cineva să se poate infecta prin atingerea unei suprafețe contaminate, obiect, sau mâna unei persoane infectate şi apoi să-şi atingă gura, nasul sau ochii.”

Acelaşi document la pagina 5 recomandă imperativ lucrătorilor comerciali infectaţi să evite prezenţa la lucru deoarece, dacă un lucrător infectat manipulează alimente, este posibil ca acesta să transmită virusul la produsele alimentare cu care lucrează sau pe suprafețele din unitatea respectivă, prin tuse și strănut, sau prin contactul cu mâna. În plus, în unele cazuri, persoanele infectate pot fi asimptomatice sau pre-simptomatice și pot să nu prezinte semne sau simptome ale bolii sau pot prezenta simptome ușoare care sunt ușor trecute cu vederea. Unele persoane infectate care încă nu prezintă simptome au fost dovedite a fi contagioase și capabile să răspândească virusul. Considerăm că aceeaşi recomandare este valabilă pentru consumatorii care pot fi asimptomatici dar pot răspândi virusul prin atingerea produselor neambalate.

Acelaşi Ghid  FAO/OMS :“COVID-19 și Siguranța Alimentelor: Ghid pentru Industria Alimentară” susţine că “Este obligatoriu ca industria alimentară să consolideze măsurile de igienă personală și să ofere o instruire actualizată cu privire la principiile de igienă a alimentelor pentru a elimina sau reduce riscul ca suprafețele alimentelor și materialele de ambalare a acestora să fie contaminate cu virusul de la lucrători alimentari”.

Totodată, la pagina 12, acelaşi ghid recomandă ca şi consumatorii să îşi dezinfecteze sacoşele cu care vin la cumpărături şi să minimizeze “riscul de transmitere a COVID-19 prin identificarea punctelor de atingere cu risc în spațiile de vânzare cu amănuntul și asigurându-vă că acestea sunt curățate și dezinfectate în mod regulat. Exemple de puncte de atingere cu risc sunt cărucioarele de cumpărături, mânerele ușilor și cântarul utilizat de către clienți”.

Ghidul provizoriu FAO/OMS :“COVID-19 și Siguranța Alimentelor: Ghid pentru Industria Alimentară” mai recomandă că “ar trebui ca agenţii economici să ia în considerare să nu expună în mod deschis sau să vândă produse de panificație neambalate la standurile de autoservire. Produsele de panificație din vitrinele deschise, cu autoservire din magazinele de vânzare cu amănuntul trebuie să fie plasate în ambalaje din plastic/ceolofan sau hârtie. În cazul în care produsele de panificație la vrac sunt expuse în magazinele de vânzare cu amănuntul, acestea ar trebui să fie plasate în standuri din plexiglas și puse în pungi folosind cleștele atunci când clienții se servesc.”

Aceste indicaţii arată că există o preocupare sporită pentru evitarea infectării prin atingerea suprafeţelor contaminate. Dar, trebuie avut în vedere că dacă lucrătorii comerciali pot fi controlati, comportamentul consumatorilor în magazine nu poate fi controlat. Este de notorietate obiceiul de a atinge pâinea pentru a vedea dacă este proaspătă. Este şi mai greu de controlat comportamentul persoanelor care nu iau măsuri de igienă respiratorie (tuşit/strănutat în pliul cotului) şi apoi pun mâna infectată pe produse.

Mai mult, dacă vorbim de produse ambalate, există posibilitatea dezinfectării acestor ambalaje, dacă vorbim de fructe/legume proaspete acestea pot fi spălate, dar dacă vorbim de pâine şi produse de panificaţie neambalate acestea nu pot fi spălate sau dezinfectate. Deşi nu există dovezi poate cineva afirma că e sănătos să se consume un produs care poate fi infectat?

În Occident această problemă se rezolvă fie prin ambalarea acestor produse la raft, fie prin vânzare asistată (produsele sunt oferite consumatorilor de un lucrător comercial).

Perioada actuală a demonstrat că populaţia preferă siguranţa produsului ambalat şi că magazinele (mari sau mici) pot să facă efortul minim de a ambala pâinea şi produsele de panificaţie oferite spre vânzare. Mai mult, soluţia ambalării produselor de panificaţie este o modalitate eficientă de a combate şi răspândirea altor virusuri cum ar fi cele hepatice, gripale, etc.

Recent Centrul de cercetare  3NANOSAE din cadrul Universității din București alcătuit dintr-un colectiv interdisciplinar de cercetători a  realizat  Studiul privind riscurile și căile de transmitere și contaminare cu virusul SARS-CoV 2 prin intermediul unor produse de panificație preambalate și formularea unor propuneri de soluții, măsuri și tehnologii noi și emergente pentru prevenirea transmiterii virusului în comunități. Prin intermediul acestei cercetări și-au propus să determine persistența și riscul de transmitere a virusului SarsCoV-2 prin intermediul suprafețelor de polietilenă/polipropilenă utilizate la ambalarea produselor de panificație. Concluziile studiului au fost următoarele:

  • după punerea în contact a foliilor de ambalaj cu proba biologică, deși a fost decelată prezența virusului pe fața externă a pungii de ambalaj la toate intervalele de timp testate, nu s-a evidențiat prezența virusului pe fața internă a acestuia.
  • pe de altă parte, după punerea în contact a suspensiilor cu încărcătură virală direct cu eșantioanele de probe de pâine, a fost decelată prezența virusului pe eșantioanele de probe de pâine la toate intervalele de timp testate.

Deci, după ambalare în folie de plastic (fără perforații), produsele de panificaţie nu mai sunt expuse riscului contaminării cu SARS-CoV-2. În schimb pe produsele de panificație neambalate  prezența virusului s-a menţinut până la 3 ore.

În concluzie:

  1. Pâinea şi produsele de panificaţie neambaltate sunt expuse la contaminare în procesul  post fabricaţie, transport şi expunere pentru vânzare;
  2. Faptul că nu sunt dovezi de transmitere a virusului pe această cale nu înseamnă că această contaminare nu se produce. De aceea OMS face o serie de recomandări privind igienizarea mâinilor şi a suprafeţelor;
  3. În UE pâinea şi produsele de panificaţie se vând fie ambulate, fie cu asistenţă din partea unui angajat al societăţii comerciale.
  4. Vânzarea panificaţiei neambalate prin autoservire expune sănătatea tuturor consumatorilor, comerciantul nu poate garanta igiena fiecărui client ce intră în contact direct cu produsul de panificaţie neambalat, şi astfel acesta ar fi parte la afectarea sănătăţii clienţilor săi. Acest tip de comercializare a pâinii neambalate trebuie înlăturat întrucat nu prezintă siguranţă pentru consumatorul de bună credinţă.