Cred că cea mai mare amenințare nu ține atât de sisteme de arme, cât de tehnologie precum tehnologia 5G sau inteligența artificială și modul în care autocrații se vor folosi de tehnologie să penetreze democrațiile noastre. Asta e amenințarea momentului. Aspectul de siguranță la tehnologia 5G trebuie să fie cel mai important” General (r.) James Jones, fostul comandant al trupelor NATO din Europa. Sursa: https://tinyurl.com/u388l53.
Asociația Pro Consumatori, organizație de utilitate publică, membră a Organizației Europene a Consumatorilor, cu o activitate neîntreruptă de peste 30 de ani în domeniul protecției consumatorilor, membră a Coaliției Stop 5G, a răspuns solicitării venite din partea Comisiei de afaceri europene din Senatul României cu privire la redactarea unui punct de vedere referitor la dezbaterea ce a avut loc astăzi în cadrul acestei comisii în legătură cu comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor în privința implementării rețelelor 5G în condiții de siguranță în UE și punerea în aplicare a setului de instrumente al UE corespunzător acestui demers. APC în calitate de membru fondator al Coaliției Stop 5G împreună cu ceilalți membrii ai Coaliţiei, respectiv Alianța Părinților, Asociația Pro Vita, Asociația Angel, Asociația Centrul de Cercetare și Dezvoltare AXIO și Asociația Civică pentru Viață, au trimis în cursul zilei de astăzi către membrii Comisiei de afaceri europene documentul de mai jos.
Deși documentul înaintat de Comisia Europeană este intitulat „Implementarea tehnologiei 5G în condiții de siguranță în UE”, preocuparea care reiese din această comunicare este limitată la anumite aspecte ale siguranței cibernetice și nu abordează cum se cuvine și aspectele siguranței naționale, siguranței sănătății populației și a ecosistemului viu, siguranței mediului înconjurător, siguranței socio-economice și drepturile fundamentale, inclusiv dreptul la viață privată. Prin urmare, „setul de instrumente propus spre a fi pus în aplicare” este parțial, nicidecum „cuprinzător”, nu corespunde necesităților reale, multiple, generate de implementarea acestor tehnologii, nu asigură, așa cum susține Comisia, nici „protejarea economiilor, a societăților și a proceselor noastre democratice” și nici „o transformare digitală de natură să inspire încredere pentru toți cetățenii UE”.
Punctul nostru de vedere include și aspectele siguranței sănătății, siguranței ecologice, siguranței naționale, siguranței socio-economice și a siguranței cibernetice și vă solicităm răspunsuri și garanții, în calitatea dumneavoastră de co-responsabili cu decizia implementării tehnologiei 5G în România.
Planul Setului de Instrumente al UE conține propuneri referitoare la eventuale avantaje economice și se referă doar la riscurile de ordin cibernetic și la cele legate de protecția datelor, fiind vizați în principal operatorii din industria telecom. Considerăm foarte îngrijorător faptul că sunt ignorate total atât riscurile la care sunt expuși utilizatorii/membrii Uniunii Europene cât și impactul acestei tehnologii asupra mediului și ecosistemului în care trăim cu toții. În plus, în cazul României, lipsește infrastructura necesară aplicațiilor tehnologiei 5G: autostrăzi, transport, școli dotate la standarde europene, infrastructura spitalicească, în special în zonele rurale sau orașe mai mici etc.
De asemenea, implementarea tehnologiei 5G nu poate fi realizată fără consultarea largă a cetățenilor, pe baza unor dezbateri reale, mediatizate la nivel național, la care să participe și reprezentanți ai societății civice cu experiență în domenii relevante, precum sănătate, IT, biologie, biochimie, drept constituțional și siguranță națională. În acest sens considerăm că este obligatorie respectarea prevederilor Convenției AARHUS, transpuse în România prin Legea nr. 86/2000, care prevede accesul la informații, organizarea și susținerea dezbaterilor publice ample, cu subiecte de interes pentru cetățeni, participarea la luarea deciziilor etc.
Este esențială și informarea pe subiect, în timp util, a societății civice, referitoare la documentele UE, pentru ca reprezentanții acesteia să-și poată prezenta opinia avizat.
Parcurgând documentul Comunicarea Comisiei Europene referitoare la implementarea rețelelor 5G în condiții de siguranță în UE se observă caracterul ambiguu, birocratic, și, în ultimă instanță, inacceptabil – având în vedere că decizia implementării acestei tehnologii ar produce efecte ireversibile. Înainte de implementarea tehnologiei 5G este necesar să se stabilească cu precizie, pe baza unor argumente solid justificate, instrumente și măsuri de prevenire a tuturor riscurilor – și nu doar de “atenuare a riscurilor” de natură cibernetică.
Suntem de acord că nicio tehnologie nu este lipsită în totalitate de riscuri. Cu toate acestea, sunt inacceptabile și profund îngrijorătoare afirmațiile de genul: “pentru fiecare din domeniile de risc identificate în evaluările coordonate la nivel de UE a riscurilor sunt prevăzute planuri de atenuare a riscurilor bazate pe măsuri cu eficacitate maximă” – Comunicarea Comisiei Europene, pag. 5. Societatea civică dorește nu numai măsuri pentru “atenuarea riscurilor”, ci și prevenirea acestora și cere explicații referitoare la cuantificarea realistă a ceea ce înseamnă “eficacitate maximă”!
În Comunicarea Comisiei Europene se afirmă că până la data de 30 aprilie 2020 fiecare stat membru UE trebuia să “întreprindă acțiuni concrete și cuantificabile pentru punerea în aplicare a setului de măsuri cheie recomandate de UE“! Este necesar să cunoaștem care sunt măsurile recomandate de UE legate de acest subiect și ce dorește România să raporteze?
În afara celor menționate, vă adresăm dvs. și Comisiei Europene următoarele întrebări, argumentate, legate de aspectele de risc și securitate referitoare la implementarea tehnologiei 5G:
I. SIGURANȚA SĂNĂTĂȚII
- Ce entitate economică sau autoritate a statului va oferi și va avea responsabilitatea juridică în cazul daunelor asupra sănătății populației și a ecosistemelor produse de dispozitivele de comunicație radio, parte integrantă din infrastructura rețelelor 5G, de exemplu produse de dispozitive de tip “small cell” instalate la distanțe foarte mici (metri sau zeci de metri) față de locuințele oamenilor, școli, spitale etc.? Amintim inclusiv că firmele de asigurări nu acoperă bolile generate de poluarea electromagnetică.
- Ce entitate economică sau autoritate a statului va oferi și își va asuma responsabilitatea financiară pentru daunele, incendiile, afectarea sănătății, devalorizarea proprietăților din cauza învecinării cu stațiile de radio emisie/antene?
- Care sunt studiile care atestă clar că tehnologia 5G este sigură din punctul de vedere al efectelor asupra sănătății oamenilor și nu prezintă impact negativ asupra mediului?
- De ce Comisia amintește atât de puțin (o singură propoziție) despre problemele legate de sănătate? De ce Comisia Europeană nu definește criteriul „relevanței” pentru “aspectele sănătății” și pentru “cooperare cu organizații internaționale”? Și cât de democratic și transparent este acest criteriu din moment ce Comisia Europeană, dar și Statul Român refuză să actualizeze standardele de protecție a populației la expunerea la radiații neionizante (emisiile ambientale de radiofrecvență ale rețelelor de telecomunicații mobile)? Aceste standarde sunt mai vechi de 20 de ani și neactualizate, în contextul tehnologiei din ce în ce mai prezente.
- De ce nu promovează și nu alocă Comisia Europeană și/sau Statul Român fonduri pentru cercetarea și investigarea impactului acestor noi tehnologii asupra sănătății omului și a mediului înconjurător, înainte de luarea oricărei decizii ce obligă la implementarea lor?
- La dezbaterile publice organizate de societatea civică din România, medicii au prezentat – din practica curentă – cazuri ale unor pacienți, în majoritate tineri, ce suferă de sindromul de hipersensibilitate electromagnetică, cărora li s-a recomandat ferm schimbarea locului de muncă. O dovadă clară a impactului negativ al radiațiilor de radiofrecvență asupra sănătății este faptul că diverși funcționari, inclusiv angajații din Parlamentul României, au spor de periculozitate datorită unei antene amplasată pe clădirea instituției. După aceeași logică, întrebăm: ce sporuri ar trebui să fie plătite tuturor românilor care sunt afectați de antenele de telecomunicații amplasate pe blocuri, spitale, școli și pe alte clădiri publice.
- Ce măsuri vor lua și ce condiții vor impune autoritățile Statului Român operatorilor de telecomunicații pentru garantarea securității datelor de interes național, economic și militar care tranzitează aceste rețele, din ce în ce mai vulnerabile?
- Cum va fi gestionată siguranța națională referitoare la informațiile transmise prin, și stocate în rețelele 5G, în condițiile în care tehnologia aceasta este încă una experimentală, nereglementată, insuficient testată și invazivă?
III. SIGURANȚA SOCIO-ECONOMICĂ
- De ce, din considerente în majoritate economice, e promovată și chiar impusă de către Uniunea Europeană implementarea tehnologiei 5G, în condițiile în care este demonstrat științific și statistic faptul că nu viteza de transmitere a datelor și nici latența conexiunii nu sunt factorii determinanți pentru prosperitatea comunităților?
- Care sunt garanțiile pe care Comisia Europeană și Statul Român ni le oferă că în Europa și/sau în România nu vor crește șomajul și excluziunea socială, generate de automatizări și de implementarea 5G?
- Care sunt programele și fondurile alocate de Comisia Europeană și de Statul Român pentru a preveni și proteja Europa și statele membre de impactul pierderii de locuri de muncă, generat de implementarea 5G?
IV. SECURITATEA CIBERNETICĂ
- Cum veți măsura implementarea și respectarea, de către operatorii de telecomunicații mobile, a celor mai bune practici în domeniul securității datelor personale din rețelele 5G? După cum o demonstrează atâtea evenimente celebre de hacking bancar și politic, este clar faptul că nici cele mai bune metode și practici de securitate din prezent nu sunt suficiente pentru asigurarea securității sistemelor cibernetice.
- Ce măsuri concrete vor impune Comisia Europeană și autoritățile Statului Român operatorilor de comunicații electronice mobile, pentru garantarea securității cibernetice a aplicațiilor IoT (Internetul lucrurilor) ce folosesc aceste rețele?
- Ce autorități ale Statului Român au sau vor avea capacitatea să evalueze riscurile de securitate cibernetică ce pot apărea în rețelele publice mobile de comunicații electronice 5G? Cine va plăti imensele daune în cazul unor consecințe grave de natură economică și cum se va face aceasta transparent și public?
- Ce autorități ale Statului Român vor putea fi trase la răspundere (civil și penal) în cazul în care va lipsi capacitatea de a reacționa rapid, prin eliminarea imediată a breșelor de securitate cibernetică depistate în rețelele publice mobile de comunicații electronice 5G?
- Prin specificul arhitecturii rețelelor 5G, echipamentele folosite sunt foarte descentralizate și expuse atacurilor. Din acest motiv, securitatea lor cibernetică este foarte greu de realizat. Ce garanții oferă Comisia Europeană și autoritățile Statului Român cu privire la vulnerabilitățile de securitate ce țin de însăși modificările arhitecturale ale rețelelor și tehnologiei 5G?
V. SIGURANȚA ECOLOGICĂ
Dat fiind că echipamentele 5G generează o cantitate foarte mare de deșeuri electronice, întrebăm: pot actualele capacități de reciclare să gestioneze un asemenea aflux de deșeuri?
- Ce garanții ni se oferă ca România să nu devină un imens depozit de deșeuri electronice?
VI. ABSENȚA TRANSPARENȚEI ÎN IMPLEMENTAREA TEHNOLOGIEI 5G ÎN ROMÂNIA
Societatea civică a făcut în ultimii doi ani numeroase demersuri pentru ca autoritățile să facă publice acțiunile, deciziile și documentele ce stau la baza Strategiei 5G pentru România. Cu toate acestea, singurul răspuns al autorităților a fost un adevărat ping-pong al responsabilităților, de la o instituție la alta (ANCOM, SGG, Ministerul Comunicațiilor, Camera Deputaților etc.). Mai mult, Ministerul Sănătății și Institutul Național de Sănătate Publică, în ciuda atribuțiilor legale pe care le au, nu vor să-și asume niciun rol, nu vor să facă studii de specialitate, nu vor să se angajeze în niciun fel în clarificarea multiplelor probleme și riscuri de sănătate generate de tehnologia 5G. În particular, Ministerul Sănătății a sfidat nu doar apelurile și petițiile noastre, ci și pe cele venite din partea altor instituții ale statului român, inclusiv din partea unor jurnaliști. Această atitudine demonstrează că, în numele beneficiilor economice ale corporațiilor, factorii politici decidenți eludează legea și drepturile omului (începând cu dreptul esențial la sănătate).
- Ce veți face pentru a determina Ministerul Sănătății să-și ia atribuțiile în serios și să facă studiile necesare privind sănătatea publică vs. radiațiile electromagnetice neionizante?
- Ce veți face pentru ca Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1193/29.09.2006, să fie anulat, deoarece:
a. este depăşit;
b. nu se referă la actualele tehnologii 5G (deși se aplică și în cazul lor);
c. nu respectă trendul internațional. Trebuie ca România să se alăture numeroaselor țări care au actualizat, în mod responsabil (în scopul protejării sănătății propriilor populații), pragul de valori maxime admisibile pentru radiațiile electromagnetice.
- Ce măsuri veți lua în calitate de parlamentari pentru ca autoritățile competente să ne răspundă în mod adecvat la întrebări și să facă dezbateri publice pe toate subiectele legate de tehnologia 5G?
Referitor la pct. VI. 2. c. de mai sus – actualizarea pragurilor valorilor maxime admise – menționăm următoarele: valorile maxime admisibile trebuie să fie fundamentate pe durata expunerii, pe frecvență, pe lungimea de undă, pe modulația și mixarea frecvențelor, pe forma undelor, pe lățimea pulsului precum și pe alte proprietăți semnificative din punct de vedere biologic. Chiar și cu actualele metodologii și standarde, limitele admise de expunere la EMF în anumite state ca Polonia, Bulgaria, China, Rusia, Franța și Belgia (cu limite în unele regiuni chiar mai mici, cum ar fi în Paris și Bruxelles) sunt stabilite la valori de până la ZECE ORI MAI STRICTE față de valorile admise în standardul internațional ICNIRP (acesta fiind valabil încă în România, conform Ordinului Ministrului Sănătății nr. 1193/2006). Această actualizare, prin reducere semnificativă și rațională a valorilor maxime admisibile, este necesară tocmai pentru a diminua impactul negativ al rețelei de telecomunicații asupra populației și mediului. Limitele expunerii publicului la radiațiile electromagnetice în țările menționate mai sus sunt:
Bulgaria 6.13 V/m;
Polonia 6.14 V/m;
Belgia- Bruxelles 6 V/m;
– Flandra 20.6 V/m;
– Valonia 3 V/m;
China 12 V/m;
Rusia 25 V/m;
în timp ce:
România 61 V/m !!!
Concluzie
Tehnologia 5G este creată mai mult pentru mașini și obiecte decât pentru sănătatea oamenilor. În mod ironic, tot oamenii sunt cei care plătesc și vor plăti toate costurile aduse de acest fals și toxic “progres”, care nu numai că nu le este destinat, dar le afectează ireversibil bunăstarea, sănătatea și viața. Noi, cetățenii Europei, și urmașii noștri vom fi cei care plătim – cu bani, cu sănătate, cu libertate, cu echilibrul mediului natural, cu drepturi fundamentale, cu suveranitate – această ambiție pentru profit și control a anumitor entități economice și grupuri de interese, numită 5G.
Coaliția STOP 5G România
Coaliția STOP 5G România este o mișcare civică fără formă juridică cu o susținere largă a cetățenilor României:
– 28 566 semnatari ai Petiției „Cerem interzicerea implementării și dezvoltării rețelei 5G în România”;
– 17 659 semnatari ai Petiției „Cerem Ministerului Sănătății să evalueze implementarea tehnologiei 5G în România”;
– 81 de organizații semnatare ale Memoriul Național STOP 5G în România.
Misiunea Coaliției STOP 5G este de a proteja drepturile constituționale ale cetățenilor României, printre care dreptul la viață, dreptul la sănătate, dreptul la un mediu curat, dreptul la proprietate, dreptul la intimitate, atât prin a stopa demersurile Guvernului României și ale ANCOM ce privesc promovarea cu celeritate a implementării tehnologiilor 5G în România și oprirea oricărui demers legislativ destinat implementării acestor tehnologii invazive, nesustenabile, experimentale și dovedit a fi dăunătoare întregului ecosistem.
Coaliția STOP 5G are ca scop responsabilizarea tuturor actorilor sociali și politici pentru angajarea răspunderii Instituțiilor Statului, a funcționarilor și a tuturor factorilor de decizie în raport cu necesitatea de a respecta drepturile constituționale prin respectarea și aplicarea principiului precauției care protejează viața, sănătatea oamenilor precum și a mediului natural.
Documentul Comisiei Europene supus dezbaterii în şedinţa de astăzi a Comisiei de Afaceri Europene din Senatul României, precum şi alte aspecte ce vin în completarea punctului de vedere al coaliţiei Stop 5G în legatură cu acest documet le găsiţi aici. http://stop5gromania.ro/comunicat-de-presa-siguranta-cetateanului-roman-in-contextul-implementarii-tehnologiei-5gmemoriu-siguranta-cetateanului-roman-in-contextul-implementarii-tehnologiei-5g-memoriu-siguranta-cetateanului/