După un concert cu sala plină la Ateneul Român din București, ediția a 13-a a Turneului Național Vioara lui Enescu își continuă traseul în alte trei orașe din țară.
Evenimentul inedit reunește, așa cum au aflat deja cei care au venit la concertele de la Iași, Galați și București, toate cele patru viori care i-au aparținut compozitorului George Enescu, instrumente aflate în patrimoniul Muzeului Național „George Enescu” și clasate în categoria Tezaur.
Turneul va ajunge la Brașov pe 27 noiembrie, la Deva pe 28 noiembrie și la Bistrița pe 29 noiembrie. Pe scenă vor urca cei patru violoniști de excepție: Gabriel Croitoru, care cântă la vioara Guarneri del Gesù „Catedrala” din 1731, Simina Croitoru la vioara Paul Kaul din 1931, Paul Răducanu la vioara Paul Kaul din 1930 și Mircea Dumitrescu la vioara Frères Pierre și Hippolyte Silvestre din 1835.
Alături de ei va fi prezent pianistul Horia Mihail, împreună cu care violonistul Gabriel Croitoru și muzicologul Oltea Șerban-Pârâu inițiau în 2012 Turneul Național Vioara lui Enescu.
După concertele din România, turneul va continua în luna decembrie la Bologna, pentru publicul din diaspora.
Istoria călătoriilor viorii lui Enescu, din 2012 până în prezent, toate realizate împreună cu pianistul Horia Mihail, este deosebit de diversă: vioara lui Enescu a ajuns în cămine culturale din sate aflate în cele mai îndepărtate colţuri ale României, unde sunetul Marii Muzici nu ajunsese niciodată, în săli de sport din licee în care veneau copii curioşi să vadă și să audă cum sună o vioară celebră acolo unde ei aleargă la ora de educaţie fizică, în orașe mari și mici ale ţării dar şi la Sala Radio din București sau în marile săli de concerte din Beijing, Londra, Spania, Portugalia. În turneul din acest an, toate cele patru viori ale lui George Enescu vor călători prin țară.
Viorile Guarneri del Gesù – „Catedrala”, Paul Kaul model Enescu, Paul Kaul și Frères Silvestre au aparţinut lui George Enescu și se află în administrarea Muzeului Național ”George Enescu”.
Cele patru instrumente au fost donate statului român de către soţia muzicianului, Maria Cantacuzino Enescu, odată cu înfiinţarea muzeului, în 1956.
SPOT VIDEO TURNEU NATIONAL 2024
- https://www.youtube.com/watch?v=dPWQEpNwoP0
Detalii pe www.vioaraluienescu.ro
PROGRAM MUZICAL „VIOARA LUI ENESCU” 2024
Pugnani-Kreisler – Preludiu și Allegro
Poldini-Kreisler – Poupée valsante
Solist: Gabriel Croitoru
Fr. Kreisler – Liebesleid
Gr. Dinicu – Hora staccato
Solist: Paul Răducanu
Fr. Kreisler – Liebesfreud
Gr. Dinicu – Hora mărțișorului
Solist: Mircea Dumitrescu
S. Dinicu – Reverie
Gr. Dinicu – Ciocârlia
Solist: Simina Croitoru
Ch. Dancla – Ah! vous dirai-je, maman!
- Enescu (arr. G. Croitoru) – Balada
- Sarasate (arr. Croitoru) – Navarra
Solisti: Gabriel Croitoru, Simina Croitoru, Paul Răducanu, Mircea Dumitrescu
La pian: Horia Mihail
ITINERAR „VIOARA LUI ENESCU” 2024
12 noiembrie – Iaşi, Palatul Culturii
14 noiembrie – Galaţi, Teatrul Naţional de Operă şi Operetă “Nae Leonard”, în Festivalul International Leonard – ediţia a 20-a
18 noiembrie – Bucureşti, Ateneul Român
27 noiembrie – Braşov, Sala Patria
28 noiembrie – Deva, Sala Pro Arte
29 noiembrie – Bistriţa, Sinagoga
4 decembrie – Bologna, Hotel I Portici
Producător: Pro Contemporania
Partener de tradiţie: JTI
Partener: Muzeul Naţional „George Enescu”
Coproducător: Radio România
Partener cultural: The Culture Club
Coproducători: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Regional
Parteneri culturali naţionali: Institutul Cultural Român, Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, Centrul Naţional de Artă Tinerimea Română
Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Regional, Mediatrust, România TV, Liternet, Agenția de carte, Ziarul Metropolis, RFI România, Cronicari digitali, www.demilioane.ro, Ordinea Zilei
Parteneri culturali şi organizatori locali: Filarmonica George Enescu din Bucureşti, Filarmonica din Braşov, Consiliul judeţean Vrancea, Teatrul Naţional de Operă şi Operetă “Nae Leonard”, Centrul Cultural Drăgan Muntean Deva, Primăria Municipiului Deva, Colegiul Național Decebal din Deva, Asociaţia Dobondi Art, Primăria Municipiului Bistriţa, Centrul cultural George Coşbuc din Bistriţa, Palatul Culturii din Bistriţa, Ateneul Naţional din Iaşi, Palatul Culturii din Iaşi, Asociaţia pentru comunicare, transparenţă şi artă ACTA, Asociaţia culturală Culture Joy, Asociația pentru comunicare, transparență și artă
POVESTEA CELOR PATRU VIORI
Vioara Joseph Guarnieri – „Catedrala” din 1731, două viori Paul Kaul din anii 1930 și 1931 și o vioară Frères Silvestre, Pierre și Hippolyte din 1835 care i-au aparținut marelui artist român sunt clasate la categoria ”Tezaur”. Instrumentele, atinse de magia unuia dintre cei mai însemnaţi interpreți ai secolului XX, suscită în continuare un interes special.
George Enescu a fost posesorul unei viori Stradivari (cel mai strălucit și mai scump constructor de viori din lume) dar a preferat un instrument Guarneri del Gesù din 1731, despre care afirma: „n-are poate o putere covârşitoare, în schimb are o mlădiere extraordinară care are darul să mă încălzească. Scoate vioara mea vibraţiuni cari corespund de minune stărilor mele sufleteşti.(…) Stradivarius l-aş putea compara cu o soprană lejeră, iar Guarnerius cu o mezzosoprană dramatică” (Rampa, 26 oct. 1931). Denumită „Catedrala”, vioara Guarnerius este cea mai valoroasă. Fabricată în anul 1731 de Giuseppe Guarneri (1698-1744), cunoscut şi sub numele del Gesù, unul dintre cei mai însemnaţi lutieri cremonezi, vioara poartă inscripţia celebrului ei făuritor: Guarnerius fecit / Cremonae anno 1731(?) – IHS.
După 1930, la Paris, Enescu îl cunoaşte pe Paul Kaul (1875-1951), celebru lutier francez care îi confecţionează o vioară, admirabilă din punct de vedere al sunetului, dar şi al construcţiei. Maestrul este foarte mulţumit, afirmând: „e ceva mai mare şi mai uşoară pentru forţa mea”. În colecţia muzeului există două asemenea instrumente, dintre care unul a fost creat special pentru George Enescu, purtând inscripţia Paul Kaul, Paris, AN 1931. Georges Enesco. Modèle que j’ai créé spécialement pour Georges Enesco grand artiste.
Muzeul deține încă o vioară Paul Kaul, datată 1930. Datorită prestigiului lui Enescu, Paul Kaul a obţinut comenzi importante pe piaţa americană, fapt care i-a asigurat celebritatea şi o situaţie financiară confortabilă. Între muzicianul român şi lutierul francez s-a consolidat o relaţie de prietenie, dar şi de colaborare artistică. George Enescu la pian şi Paul Kaul la vioară au susţinut câteva recitaluri pe scene pariziene.
Un alt instrument care a aparţinut lui George Enescu este o vioară confecţionată de fraţii lyonezi Pierre şi Hippolyte Silvestre, un instrument remarcabil datând din prima jumătate a secolului al XIX-lea, inscripţionat în latină cu următorul text: Petrus et Hipolitus fratres Silvestre fecerunt lugduni anno 1835