„Scară lăuntrică”: Round Table in memoriam Octavian Nemescu

Invitați vor fi trei compozitori care l-au cunoscut îndeaproape pe Octavian Nemescu, Irinel Anghel, Adrian Iorgulescu, Doina Rotaru, iar intermezzo-ul muzical va fi asigurat de Andrei Marcovici (percuție) și Ion Palagniuc (trombon).

Festivalul Internațional MERIDIAN îşi propune să omagieze muzicieni-pol care au contribuit la afirmarea scenei muzicale româneşti de avangardă – precum regretatul compozitor arhetipal Octavian Nemescu.

Proiectul „Scară lăuntrică” va continua în 14 noiembrie cu un concert în cadrul Festivalului „Brave New Music” la Filarmonica de Stat Sibiu, dar și cu montajul unui documentar care va cuprinde selecții din concerte și din ultimul interviu înregistrat cu Octavian Nemescu, încă nedifuzat.

„Scară lăuntrică” Este dat de numele ultimei simfonii scrise de Octavian Nemescu, acum patru ani, pentru „Gala Brașov 1987” – eveniment organizat de Muzeul Județean de Istorie Brașov în parteneriat cu UCIMR, ce amintea frământările premergătoare Revoluției din 1989.
În descrierea piesei, autorul nota: „ea simbolizează un monument sonor ridicat şi închinat celor care au avut curajul să se opună, în particular, dictaturii comuniste (a lui Ceauşescu) la Braşov şi, în general, tuturor regimurilor, sistemelor totalitare, violente, intolerante, indiferent de ideologia sau sistemul de credinţă religioasă în numele căruia au cultivat sau cultivă opresiunea.” Totodată, acest titlu descrie foarte bine propriul demers artistic și uman al compozitorului, care și-a modelat creația și viața personală în jurul năzuinței de autoperfecționare și transformare spirituală continuă spre ascendență, astfel că dincolo de valoarea muzicală și academică a lucrărilor lui Octavian Nemescu, se cuvine să prețuim și să promovăm mai departe valoarea mesajului metamuzical, spiritual pe care creațiile sale îl transmit, fără excepție: un îndemn de a privi asumat către sine și de a năzui către ascensiunea interioară.

Octavian Nemescu s-a născut la Pașcani în 1940 și a studiat compoziţia cu Mihail Jora la Universitatea de Muzică din Bucureşti, intre anii 1956-63, ulterior participând la cursurile internaţionale de specializare Ferienkurse de la Darmstadt. În 1978 obţine titlul de doctor în muzicologie, la Academia de Muzică din Cluj-Napoca, avându-l ca îndrumător ştiinţific pe Sigismund Toduţă. Tema tezei sale de doctorata fost: „Capacităţile semantice ale muzicii”, iar teza a fost tipărită (cartea purtând acelaşi titlu) de către Editura Muzicală – Bucureşti, în 1983. A fost asistent şi lector universitar la Universitatea din Brașov (Facultatea de Muzică) între 1970-1978. A fost apoi profesor la Liceul de Arte din Bucureşti (1978-1990). A fost profesor asociat la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, unde a predat compoziţia din 1990 şi a fost conducător de doctorat. A susţinut un Workshop de creaţie muzicală la Conservatorul de muzică din Lausanne (Elveţia), în 2000 şi la Academia de muzică şi dans din Ierusalim, în 2006. A fost membru al S.A.C.E.M. (Franţa) şi UCMR-ADA (Societatea Română de Administrare a Drepturilor de Autor), iar între 1990-1992 şi, apoi, din 1994 până în 2010, a avut funcţia de coordonator al secţiei simfonice, de muzică de cameră, operă şi balet, din cadrul UCMR (Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România). A avut o contribuţie decisivă la emanciparea mişcării de avangardă din componistica românească. Octavian Nemescu a făcut parte din a doua generaţie, și ultima, pe această direcţie care a avut drept ideal nu negarea tradiţiei, precum precedentele, ci recuperarea originilor, a primordialității existente la baza tuturor tradiţiilor muzicale în spiritul unei recuperări înnoitoare şi în dorinţa atingerii unei noi universalităţi artistice. Această generaţie poate fi considerată şi prima care a avut o aspiraţie de factură postmodernă. A fost dezvoltator al curentului spectralist în muzică, alături de Corneliu Cezar, Horațiu Rădulescu, Iancu Dumitrescu și Ana Maria Avram, conectat la spirit și credință, la o lume siderală și mistică – o subcategorie a curentului spectralist, care s-a dezvoltat pentru prima oară în România în anul 1963, printr-o serie de conferințe susținute de Corneliu Cezar în perioada liberalizării culturale, la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” (Octavian Nemescu, O muzică în așteptare). A compus piese simfonice, corale, camerale, electroacustice, muzică ambientală, metamuzici, muzică imaginară, ritualuri colective şi individuale ce implică, pe lângă auz, şi celelalte simţuri: vizualul, olfactivul, gustativul şi tactilul. Timpul de desfăşurare a acestor ritualuri este de ordinul secundelor, minutelor, orelor, zilelor, săptămânilor, lunilor, deceniilor şi a secolelor. A obținut de mai multe ori premii ale UCMR (1980, 1982, 1987, 1990, 1993, 1997, 2010, 2013). Premiul Academiei Române (1980), Premiul internațional de compoziție Aaron Copland (S.U.A.) – 1970, două premii ale Grupului de muzică experimentală de la Bourges (Franța) -1980, 1982, Prix de la Confédération Internationale de Musique Electroacoustique (C.I.M.E.) – 1985, Medalia jubiliară „Tristan Tzara” (pentru contribuții deosebite la emanciparea mișcării de avangardă în artă) – 1996, iar în 2004 a fost decorat cu Ordinul și Medalia „Meritul Cultural” în grad de Ofițer clasa I.