Asociația ACCEPT marchează 20 de ani de la abrogarea Articolului 200 din Codul Penal și adresează autorităților din România un apel public prin care solicită ca acestea să recunoască rolul statului român în inițierea și perpetuarea sistemului opresiv care a făcut mii de victime în rândul persoanelor  gay și lesbiene și să își exprime fără echivoc adeziunea la valorile de drepturile omului și valorile europene. 21 iunie 2001, data abrogării Articolului 200 din Codul Penal este un moment istoric pentru România, fiind începutul respectării libertăților tuturor cetățenilor români, indiferent de orientarea lor sexuală.

Introdus de regimul comunist în anul 1968, Articolul 200 pedepsea relațiile consimțite între persoanele adulte de același sex cu închisoarea de la 1 la 5 ani, dar includea și factori agravanți care permiteau instanțelor să acorde pedepse de până la 15 ani de închisoare.  În baza Articolului 200, Securitatea, Miliția iar mai apoi Poliția, instanțele de judecată, procuratura și închisorile au supus bărbați  gay și femei lesbiene la arestări, anchete, șantaj, tortură și încarcerări. Deși celelalte state membre ale Uniunii Europene au dezincriminat relațiile între persoanele de același sex, mult mai devreme, începând cu finalul secolului al XVIII-lea și până în anii ’90, autoritățile din România au amânat decizia până la începutul secolului XXI, aceasta fiind necesară pentru a îndeplini condițiile de preaderare la Uniunea Europeană.

„A încetat practic persecuția legală. Dacă luăm în considerare că, la acea dată, am fost ultimul stat membru al Consiliului Europei care a dezincriminat relațiile între persoanele de același sex, realizăm că viețile noastre nu se puteau schimba fără intervențiile repetate ale democrațiilor occidentale și fără sprijinul organizațiilor naționale și internaționale de drepturile omului. Era o prelungire a totalitarismului comunist care nu putea fi acceptată, în ciuda încercărilor României de a vorbi de „valori tradiționale” și „specificul ortodox”. Discriminarea prin lege nu a fost și nu este o „valoare”, drepturile și îndatoririle familiilor noastre sunt pe mai departe negate de același stat care ne-a tratat drept infractori”, a declarat Florin Buhuceanu, membru ACCEPT implicat în acei ani, alături de Adrian Coman, Antonia Crețeanu, Vera Cîmpeanu și alții în abolirea draconicului articol de lege.

Istoria persoanelor LGBTI din România este marcată de numeroase abuzuri promovate prin intermediul legislației naționale. Relațiile consimțite între persoane de același sex au fost incriminate în Codul Penal din România începând cu anul 1936, în timpul domniei Regelui Carol al II-lea, prin intermediul Articolului 431, care pedepsea „actele de inversiune sexuală săvârșite între bărbați sau între femei, dacă provoacă scandal public, cu închisoarea de la șase luni la doi ani”. Regimul comunist a continuat și chiar a întărit regimul opresiv prin adoptarea Articolului 200 în 1968 – „1. Relațiile sexuale între persoane de același sex se pedepsesc cu închisoarea de la 1 la 5 ani”.  În anul 1996, Articolul 200 C.P. a fost modificat astfel încât să incrimineze actele homosexuale” săvârșite în public sau dacă au produs scandal public” cu închisoare de la unu la cinci ani. În 1998, ca urmare a eforturilor ACCEPT și a presiunilor naționale și internaționale, ultima deținută condamnată în baza Articolului 200 a fost eliberată din închisoare, prin decret prezidențial, iar abrogarea Articolului 200 a devenit posibilă doi ani mai târziu, pe 21 iunie 2001. În prezent, la 20 de ani de la dezincriminare, relațiile între persoanele de același sex fac încă obiectul Codului Civil, care interzice căsătoria gay în România.

Timp de peste 6 decenii, România a dus o politică de opresiune a persoanelor LGBTI. Numărul exact al victimelor celor două articole care incriminau relațiile între persoane de același sex nu este cunoscut nici astăzi.

„1982. Totul începe cu o citaţie. Să mă prezint la circa de Miliţie de pe Calea Rahovei. Nu ştiu de ce. Acolo aflu că un student (pe care e adevărat îl cunoşteam) a declarat că a avut raporturi sexuale cu mine (şi asta era adevărat). E momentul în care în tine totul se prăbuşeşte şi-n care ofiţerul-anchetator te priveşte cu mare atenţie, să vadă cum reacţionezi. Ştiam acest lucru şi am încercat să nu-mi pierd cumpătul. Evident am spus (şi am scris) că nu e adevărat. L-au adus pe student (din beciurile unde îl anchetau de mai multe luni), pentru o confruntare. Era vădit chinuit (slăbit, bătut, epuizat, resemnat). L-am întrebat de ce a declarat ce-a declarat şi răspunsul a fost elocvent : „Tu nu ştii prin ce-am trecut eu’’. Nu ştiam, dar era uşor să-mi imaginez prin ce-a trecut şi deci prin ce-aş putea să trec.” – mărturia jurnalistului Ion Stănică, în cadrul interviului realizat de Florin Buhuceanu în 2015.

Eforturile ACCEPT pentru abrogarea Articolului 200, atmosfera opresivă a anilor ’90 dar și evoluția socială din ultimii 20 de ani vor fi prezentate în cadrul evenimentului 20/200, organizat de ACCEPT cu sprijinul Muzeului Istoriei și Culturii Queer, în data de 24, începând cu ora 19:00, la Apollo 111 Teatrul.

„Abrogarea Articolului 200  din Codul Penal este primul pas serios făcut de România pentru a respecta persoanele LGBTI ca oameni cu demnitate, ca cetățeni cu drepturi egale. În ultimii 20 de ani societatea s-a schimbat fundamental, iar persoanele LGBTI sunt din ce în ce mai vizibile, mai acceptate de societate și de propria familie. În ciuda acestei schimbări fundamentale, imposibilă fără dezincriminarea relațiilor între persoane de același sex, legislativul și executivul au eșuat să adopte măsuri care să protejeze viața de familie a cuplurilor LGBTI, să ghideze tranziția juridică și medicală a persoanelor transgender, accesul persoanelor LGBTI la prevenire HIV/SIDA  sau să asigure investigarea eficientă a infracțiunilor motivate de ură,” a declarat Teodora Roseti, directoarea executivă a ACCEPT.

„ACCEPT și-a asumat să reprezinte persoanele LGBTI ale căror drepturi sunt în continuare încălcate de statul roman și a câștigat deja 3 cauze la CEDO ale căror decizii trebuie implementate de România în domeniul respectării libertății de întrunire pentru persoane LGBTI, investigării infracțiunilor motivate de prejudecată și recunoașterii juridice a genului. Așteptăm curând și decizii privind protecția dreptului la viață de familie. Ne-am angajat față de comunitate să apărăm fiecare persoană, fiecare familie, fiecare drept. Vom respecta acest angajament și nu ne vom opri până când discriminarea din lege, politici publice și practica instituțională va dispărea,” a adăugat aceasta.