8 din 10 mărci dintre măştile analizate sunt neconforme!

Măştile faciale de uz medical sunt introduse de importatori în România pe responsabilitatea producătorului, în baza declaraţiei de conformitate emisă de acesta!

Măştile faciale de uz medical sunt dispozitive medicale clasa de risc I !

Importatorii/producătorii de măşti faciale de uz medical sunt înregistraţi într-o bază naţională de date gestionată de Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDM) numai în baza prezentării unor documente!

ANMDM nu verifică dacă măştile faciale de uz medical îndeplinesc cerinţele privind performanţele din standardul SR EN 14683!

Milioane de euro s-au risipit pe cârpe care au îmbolnăvit populaţia şi corpul medical din spitalele covid şi suport covid!

1 din 10 cadre medicale s-a infectat cu SARS-CoV-2 din 16 martie şi până în prezent!

În România, de la începutul pandemiei și până în prezent,peste 3.355 de cadre medicale au fost infectate cu Covid 19!

Preţul unei măști faciale în farmacii este echivalent cu cel plătit pentru 5 franzele!

În România nu s-a testat nici măcar un tip sau o marcă de mască folosită de către consumatori, respectiv profesioniştii din domeniul medical!

Ministerul Sănătăţii, ANMDM, ANPC sunt instituţii moarte pentru consumatorii români!

În perioada 17 aprilie – 17 iulie 2020 au fost notificate pe platforma Safety Gate de către ţările membre UE 91 de mărci de măşti neconforme, România nu figurează pe lista ţărilor care au făcut astfel de notificări !

8 din 10 mărci de măşti neconforme din cele notificate pe Safety Gate sunt fabricate în China!

4 din 10 mărci de măşti neconforme au fost notificate de Belgia!

ASOCIAȚIA PRO CONSUMATORI (APC), organizație de utilitate publică cu o activitate neîntreruptă de peste 30 de ani în domeniul protecției consumatorilor, membră a Organizației Europene a Consumatorilor (BEUC), lansează Campania naţională de informare şi educare a consumatorilor Tu știi ce mască porţi?

În timpul respiraţiei, a vorbitului, a tuşitului, a strănutului etc sunt eliberate în cantităţi mai mici sau mari picături secretate din mucoasele bucale şi nazale. Majoritatea acestor nuclee au diametre cuprinse între 0,5 micrometri şi 12 micrometri.

În conformitate cu  SR EN 149+A1:2009, respectiv SR EN 14683+AC:2019, există două mari categorii de măşti:

– semi-măşti filtrante împotriva particulelor,

– măşti faciale de uz medical.

Semi-măști filtrante împotriva particulelor (SR EN 149+A1:2009)O semi-mască filtrantă împotriva particulelor acoperă nasul, gura şi bărbia şi poate conţine supapa/supape de inspiraţie şi/sau expiraţie. Semi-măştile filtrante împotriva particulelor se clasifică în funcţie de eficienţa filtrării în trei clase de aparate de protecţie respiratorie împotriva particulelor, respective: FFP1, FFP2 şi FFP3. Totodată, în funcţie de numărul de utilizări acestea pot fi utilizabile numai pentru un singur schimb (de FFP1 NR), respectiv reutilizabile, care pot fi folosite de mai multe ori (de exemplu: FFP2 RD).

În cazul măştilor marcate NR, trebuie indicat un avertisment că semi-masca filtrantă împotriva particulelor nu trebuie utilizată mai mult de un schimb. Materialele care pot intra în contact cu pielea purtătorului nu trebuie să fie din cele cunoscute că prezintă riscuri de iritaţie sau orice alte efecte nocive pentru sănătate. Semi-măştile filtrante împotriva particulelor trebuie oferite spre vânzare ambalate astfel încât să fie protejate împotriva deteriorărilor mecanice şi contaminării înaintea utilizării. Aceste produse trebuie însoţite la vânzare de un certificat de conformitate cu standardul SR EN 149, certificate care se eliberează de către un terţ atestat de un organism naţional de acreditare din Uniunea Europeană. Acest certificat atestă faptul că produsul a fost supus unor încercări practice de performanţă în condiţii reale, cum ar fi, de exemplu : măsurarea conţinutului de dioxid de carbon din aerul inspirat, penetraţia materialului filtrant etc.

Măști faciale de uz medical (SR EN 14683+AC:2019). Masca facială de uz medical este un dispozitiv medical care acoperă gura şi nasul furnizând o barieră pentru minimizarea transmiterii directe a agenţilor infecţioşi între personal şi pacient. Masca facială de uz medical este compusă, în general, dintr-un strat filtrant care este amplasat, lipit sau turnat, între straturile de țesătură. Transmiterea de agenţi infecţiosi în timpul procedurilor chirurgicale în blocurile operatorii şi în alte secţii medicale poate să se producă în diverse moduri. Surse de transmitere sunt, de exemplu, nasurile şi gurile personalului echipei de intervenţie chirurgicală. Principala utilizare prevazută a măştilor faciale de uz medical este de a proteja pacientul împotriva agenţilor infecţiosi şi în plus, în anumite situaţii, de a proteja purtătorul măştii împotriva stropirii cu lichide potenţial contaminate. Măştile faciale de uz medical pot fi destinate să fie purtate, de asemenea, de către pacienţi şi alte persoane pentru a se reduce riscul de răspândire a infecţiilor, în special în situaţii epidemice sau pandemice. Măştile faciale de uz medical pot avea forme şi construcţii diferite (măşti rigide în formă de cioc de raţă sau de cupă), precum şi caracteristici suplimentare, cum ar fi un ecran de protectie a feţei (pentru a proteja purtătorul împotriva stropirilor şi picăturilor) cu sau fără funcţie anticeaţă sau o punte pentru nas (pentru a îmbunătăţi ajustarea conformă cu conturul nasului).

Măştile faciale de uz medical se clasifică în funcţie de eficienţa filtrării bacteriene (EFB) în două tipuri, tip I şi tip II. Tipul II de mască facială de uz medical poate fi sau nu rezistent la stropire, în acest ultim caz rezistenţa la stropire se marchează cu litera R pe ambalaj. Se recomandă ca măştile faciale de uz medical tip I să fie folosite numai pentru pacienţi şi alte persoane pentru a reduce riscul de răspândire a infecţiilor, în special în situaţii epidemice sau pandemice. Măştile de tip I nu sunt destinate utilizării de către personalul de îngrijire a sănătăţii într-un bloc operator sau în alte acte medicale cu cerinţe similare. Măştile de tip II sunt destinate, în special, folosirii de către profesioniştii în îngrijirea sănătăţii într-un bloc operator sau în alte secţii medicale cu cerinţe similare. Eficienţa filtrării bacteriene la măştile faciale de uz medical tip I trebuie să fie de cel puţin 95%, iar la cele de tip II şi tip II R să fie de cel puţin 98%. Gradul de eficienţă oferit de o mască depinde de eficienţa filtrării, calitatea materialului şi adaptarea măştii la figura purtătorului. Un alt factor care trebuie luat în considerare este capacitatea măştii de a absorbi umiditatea din aerul expirat. În România, ANMDM, instituţia statului cu atribuţii în domeniul supravegherii pieţei de dispozitive medicale se ocupă doar de verificarea unor hârtii şi de realizarea unor înregistrări! Unele societăţi comerciale din China, dar şi din România au speculat acest lucru nefiresc şi au invadat piaţa din România cu măşti faciale de uz medical neconforme/contrafăcute.

Experţii APC au cumpărat 15 mărci de măşti din cele comercializate în farmacii şi hipermarketuri şi le-au analizat din punctul de vedere al informaţiilor menţionate pe etichetele acestora raportat la prevederile legale din OG 21/1992 privind protecţia consumatorilor, la cele din standardul SR EN 149+A1:2009 Aparate de protecţie respiratorie. Semi-măşti filtrante împotriva particulelor. Cerinţe, încercări, marcare, respectiv din standardul SR EN 14683+AC:2019 Măşti faciale de uz medical. Cerinţe şi metode de încercare.

În conformitate cu articolul 18 din OG 21/1992, consumatorii au dreptul de a fi informaţi, în mod complet, corect şi precis asupra caracteristicilor esenţiale ale produsului masca de protecţie, astfel încât să aibă posibilitatea de a face o alegere raţională, în conformitate cu interesele lor, dintre toate măştile de protecţie existente pe piaţa din România şi să fie în măsură să le utilizeze potrivit destinaţiei acestora pentru a le asigura protecţia necesară în contexul actual de criză sanitară generată de SARS-CoV-2.

Totodată, producătorii de măşti de protecţie, în conformitate cu articolul 20 din OG 21/1992, coroborat cu SR EN 149+A1:2009 au obligaţia informării consumatorului cu privire la:

–         denumirea produsului,

–         marca producătorului,

–         număr de utilizări/cicluri de utilizare (purtare),

–         perioada de valabilitate,

–         principalele caracteristici tehnice (eficienţa de filtrare),

–         compoziţia materialului textil,

–         modul/instrucţiuni de utilizare,

–         modul de întreţinere (curăţare, dezinfectare),

–         modul de păstrare,

–         domeniul de utilizare/limite,

–         verificări înainte de utilizare,

–         semnificaţia tuturor simbolurilor/pictogramelor utilizate.

Informaţiile furnizate de producător trebuie să însoţească fiecare ambalaj comercial, oricât de mic ar fi şi trebuie să fie în limba română.

Experţii APC au analizat informaţiile prezentate de producători pe etichetele celor 15 mărci de măşti de protecţie şi au identificat următoarele menţiuni cu privire la domeniul de utilizare al acestora:

–         utilă în trafic, menaj și grădinărit,

–         concepută pentru a preveni inhalarea prafului grosier şi stropirea cu picături mari de salivă,

–         pentru a filtra praful din aer,

–         protejează purtătorii de a nu fi stropiţi cu fluide corporale,

–         protejează împotriva particulelor solide de mici dimensiuni,

–         măştile nu sunt concepute pentru a proteja purtătorul de inhalarea bacteriilor din aer sau a particulelor de viruși,

–         oferă protecţie împotriva prafului grosier şi a particulelor solide netoxice,

–         se utilizează în mod exclusiv în situaţii în care viaţa nu este pusă în pericol din cauza nivelului de poluare,

–         nu protejează împotriva virusurilor,

–         are rol de izolare a căilor respiratorii ale purtătorilor faţă de agenţii atmosferici care ar putea provoca alergii, cum ar fi praf, polen, poluare,

–         rol de menţinere a igienei în zona gurii şi a nasului, împotriva contactului direct cu mâinile purtătorului,

–         pentru a bloca particulele suspendate în aer neuleioase.

În privinţa informaţiilor menţionate de producători pe etichetele măştilor analizate cu privire la numărul de utilizări s-au găsit următoarele sintagme:

–         se recomandă utilizarea măştii de protecţie de cel puţin 5 ori în cicluri continue de purtare de maximum 8 ore,

–         se recomandă utilizarea măştii igienice lavabile până la 4-8 ore,

–         poate fi folosită o singură dată,

–         se poate reutiliza, fără a preciza de câte ori,

–         se recomandă utilizarea măştii de mai multe ori,

–         până la deteriorare.

În ceea ce priveşte menţionarea de către producători pe etichetele măştilor analizate a parametrului tehnic cu privire la eficienţa de filtrare a particulelor, doar două din cele 15 mărci analizate prezintă această caracteristică ca fiind de cel puţin 95%. Concluzia experţilor APC în urma analizării măştilor achiziţionate este că doar 3 din cele 15 mărci respectă prevederile celor două standarde şi legislaţia conexă a acestora. Pe site-ul ANMDMR regăsim următoarea informare cu privire la procedura de înregistrare a producătorilor/importatorilor de măști faciale de uz medical:

 “Condiţii de introducere pe piaţă a măştilor faciale de uz medical anterior introducerii pe piaţă a măştilor faciale de uz medical (dispozitiv medical clasa I), producătorul are obligaţia să se înregistreze la ANMDMR, conform art. 4 al Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 1009/2016 privind înregistrarea dispozitivelor medicale în baza naţională de date. Pentru aceasta, este necesară transmiterea formularului de notificare F.1, care se poate descărca de la adresa https://www.anm.ro/dispozitive-medicale/inregistraredispozitive-medicale-in-baza-nationala-de-date/. Formularul de notificare trebuie să fie însoţit de documentele specificate la secţiunea 5: Documente anexate, respectiv: – copie a certificatului de înregistrare sau alt înscris oficial/act normativ care să ateste înfiinţarea unităţii solicitante şi certificatul constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului din care să rezulte obiectul de activitate al societăţii, pentru unităţile solicitante care au obligaţia să se înregistreze la Oficiul Registrului Comertului; – declaraţia de conformitate CE a producătorului prevazută în anexa nr. 7 la HG 54/2009, cu modificările ulterioare; – specificaţia tehnică; – instrucţiunile de utilizare a dispozitivului medical; – eticheta dispozitivului medical. În baza documentelor depuse sau transmise, ANMDMR înregistrează informaţiile privind dispozitivele medicale introduse pe piaţă în baza naţională de date şi informaţiile privind persoanele responsabile de introducerea lor pe piaţă şi emite solicitantului un certificat de înregistrare a dispozitivelor medicale. Certificatul de înregistrare a dispozitivelor medicale se emite în termen de 60 de zile de la primirea formularului de notificare completat cu toate datele şi însoţit de documentele corespunzătoare. IMPORTANT Înregistrarea dispozitivelor medicale în baza naţională de date nu reprezintă o aprobare sau o autorizare din partea ANMDMR. Dispozitivele medicale clasa I sunt introduse pe piaţă sub responsabilitatea producătorului, în baza declaraţiei de conformitate emisă de acesta. Pentru înregistrarea în baza naţională de date sunt necesare doar documentele menţionate mai sus, însă producătorul este obligat să aibă în vedere elaborarea întregului dosar de produs, potrivit pct. 3 al Anexei 7 a HG 54/2009. În mod special, trebuie avute în vedere prevederile SR EN 14683+AC:2019 – Măşti faciale de uz medical. Cerinţe şi metode de încercare. ANMDMR nu are prevazută în legislaţie sau în procedurile interne derularea unor proceduri de urgenţă. Având în vedere însă starea de urgentă în care ne aflăm, vom trata cu prioritate solicitările şi notificările primite care vin în sprijinul prevenţiei infectării cu virusul SARS-COV-2 şi, implicit, a afecţiunilor asociate.”

“Câteva opinii din poziția mea de merceolog (cu o experiență în industria textilă de câțiva ani), la care adaug cunoștințe de igienă, învățate în școală. Rostul măștii într-o situație de epidemie transmisibilă prin aer este acela de a micșora riscul contagierii. Așa cum deja am scris în urmă cu câteva săptămâni, contagierea este dependentă de câțiva factori, între care și densitatea agentului contaminant în aerul inspirat. Rolul măștii este acela de a diminua această densitate.Tocmai de aceea este menținută măsura obligativității purtării măștii în spațiile închise și în locuri aglomerate, unde densitatea agentului contaminant este presupusă ca fiind mare. O mască este un dublu strat textil, cu desime mai mare la exterior și mai mică la interior, desimile celor două țesături fiind alese astfel încât să asigure reținerea particulelor purtătoare de agent contaminant, dar să nu impiedice respirația purtătorului. În privința compoziției fibroase, fibrele naturale celulozice (bumbac, in) și combinații ale acestora cu fibre artificiale celulozice (celofibre, fibre acetat) asigură o bună comportare în raport cu cerințele formulate. Masca de tip comun (comercializată curent) asigură cert o protecție pentru un timp limitat la nivelul zecilor de minute și pentru ipoteza folosirii în medii slab contaminate, fiind adecvată utilizării de către persoane care se deplasează la/de la serviciu (piață etc.). Pentru folosirea măștii timp îndelungat (mai multe ore) trebuie considerată capacitatea normal limitată a indivizilor de a respira prin mască, dar și faptul că respirarea un timp îndelungat prin aceeași mască generează riscul transformării ei într-un mic depozit de factori agresivi pentru corp reținuți în rețeaua textilă umezită de fenomenul de condens al vaporilor de apă rezultați din respirație. În consecință, persoanele nevoite să poarte masca timp îndelungat trebuie să aibă mască de schimb sau, după caz, posibilitatea unei „pauze de mască”. Măștile trebuie igienizate pentru refolosire (spre a nu crea o nouă temă la delicata problemă a poluării mediului); modelele comune comercializate în prezent asigură igienizarea necesară fără complicații. Setul de măști folosite de o persoană se va păstra în locuință / la birou într-un săculeț ori sertar curat, la loc uscat.Având în vedere că multe persoane suportă cu dificultate purtatul măștii, este necesară maximă responsabilitate din partea fiecărei persoane în privința alegerii momentelor în care să intre în spații aglomerate și în limitarea la perioade cât mai scurte a staționării în astfel de spații. Cerințele generale de igienă (spălarea mâinilor și feței la revenirea în locuință, minimizarea atingerii pieselor manevrate frecvent – mânere, bare de ținere), abținerea de la ticuri comune – tuse etc. trebuie să intre pentru fiecare în lista cotidiană de autocontrol.Păstrarea unei distanțe sănătoase (circa 2 metri) față de alte persoane este o măsură chiar mai bună decât purtarea non-stop a măștii.”Prof. univ. dr. Ion Schileru, ASE Bucureşti

“Pe site-ul oficial al Organizației Mondiale a Sănătății sub titlul ”Potențiale efecte adverse si dezavantaje ale purtării măștii de către populația generală sănătoasă” găsim aspectele pe care le vom reda mai jos așa cum sunt ele prezentate:

• risc potențial crescut de auto-contaminare datorită manipulării unei măști faciale și atingerea ulterioară a ochilor cu mâinile contaminate;

• posibilă auto-contaminare care poate apărea dacă măștile nonmedicale nu sunt schimbate atunci când sunt umede sau murdare. Acest lucru poate crea condiții favorabile pentru multiplicarea microorganismelor;

• dureri de cap potențiale și/sau dificultăți de respirație, în funcție de tipul de mască utilizată;

• dezvoltarea potențială a leziunilor tegumentare la nivelul feței, dermatite iritante sau acnee care se agravează, atunci când masca este folosită frecvent timp îndelungat

• dificultăți de comunicare clară;

• disconfort potențial;

• un fals sentiment de securitate, ceea ce duce la o aderență potențial mai scăzută a altor măsuri preventive critice, cum ar fi distanțarea fizică și igiena mâinilor;

• respectarea slabă a purtării măștilor, în special de către copiii mici;

• probleme de gestionare a deșeurilor; eliminarea necorespunzătoare a măștilor care duce la creșterea gunoiului în locurile publice, risc de contaminare pentru curățătorii stradali și pericol pentru mediu;

• dificultăți de comunicare pentru persoanele surde care se bazează pe citirea buzelor;

 • dezavantaje pentru cei care le poartă, în special pentru copii, persoane cu probleme de dezvoltare, persoanele cu boli mintale, persoanele în vârstă cu deficiențe cognitive, cele cu astm bronșic sau cu probleme respiratorii acute sau cronice, cei care au avut traume faciale sau chirurgie maxilofacială recentă precum și cei care trăiesc în medii calde și umede.

Dr. Russel Blaylock, expert în sănătate și autor a numeroase articole și cărți consideră că: ”acest virus este o infecție relativ benignă pentru marea majoritate a populației și că majoritatea grupului cu risc supraviețuiește, din punct de vedere al unei boli infecțioase și din punct de vedere epidemiologic, lăsând virusul să se răspândească prin populația sănătoasă vom ajunge la un nivel al imunității efective destul de repede, care va pune capăt acestei pandemii rapid și va preveni revenirea acesteia iarna viitoare. Între timp, trebuie să protejăm populația cu risc evitând contactul strâns, sporind imunitatea acestora cu compuși care stimulează imunitatea celulară și, în general, să îi îngrijim”.

În 2010, Academia Națională de Științe din SUA a declarat că, în cadrul comunității, „măștile de față nu sunt proiectate sau certificate pentru a proteja purtătorul de expunerea la pericolele respiratorii”.” Dr. Strant Mirela, Medic Medicină de Familie.

“Da, măștile de protecție sunt dăunătoare dacă nu sunt folosite corespunzător, mai ales dacă oamenii care le poartă pe față desfășoară activități sportive chiar si in spatiile deschise. Astfel, cantitatea de dioxid de carbon pe care o inhalezi în timpul sportului crește vertiginos, privând creierul de o oxigenare optimă dacă porți masca pe față. Și dacă o faci pe o perioadă mai lungă de timp, scade saturaţia în oxigen a plămânilor. Referitor la acest subiect, editorialul New York Daily News ne informa la data de 7 mai că doi elevi chinezi în vârstă de 14 ani au murit în timp ce au fost obligați să poarte măștile pe față în sala de sport.
La data de 16 mai, un articol publicat în același editorial ne informa că un bărbat în vârstă de 26 ani din Wuhan, China, a suferit un episod sever de pneumotorax, după ce a alergat peste doi kilometri cu masca de protecție pe față. În cazul de faţă’, medicii au descoperit că plămânul stâng al bărbatului s-a comprimat cu 90 la sută, deplasându-i inima în partea dreaptă a corpului. Iar dacă ne gândim că în România sunt zeci de mii de oameni suferinzi de boli respiratorii sau pulmonare cronice care nu ştiu că au o contraindicaţie de a purta masca de protecţie, atunci riscurile utilizării acesteia pe o perioadă îndelungată în spațiile închise sunt şi mai ridicate. Nici nu doresc să îmi imaginez cum un copil poate să stea vara cu masca pe față în timpul examenelor naționale sau în sala de curs în care îşi desfăşoară activitatea pe parcursul a câteva ore. Iar riscul ca acel copil să sufere de o complicație crește proporțional cu durata în care este obligat să poarte acea mască pe față, saturația în oxigen a plămânilor scăzând și afectând capacitatea de atenție a copilului. De altfel, un neurochirurg celebru din SUA, dr Russel Blaylock avertizează că măștile prezintă riscuri severe pentru persoanele care le poartă şi recomandă limitarea pe cât posibil a purtării lor, dacă acestea nu suferă de vreo infecţie respiratorie. Astfel, purtarea măștii este asociată cu multe probleme de sănătate pentru oamenii care le poartă, numeroase studii de specialitate confirmând această ipoteză. Dr Blaylock ne spune în mod constant că aceste probleme pot varia de la dureri de cap până la hipoxie sau la alte complicații grave, care pot pune viața în pericol a persoanelor care poartă masca de protecţie. În ceea ce privește cauza durerilor de cap, cea mai mare parte a dovezilor indică hipoxia și /sau hipercapnia drept cauză a lor, reprezentând reducerea oxigenării sângelui (hipoxie) printr-o creștere a nivelului de dioxid de carbon în sânge (hipercapnie). Un studiu intitulat „Effectiveness of N95 respirators versus surgical masks against influenza” publicat la începutul lunii februarie în China a analizat evidenţele bazelor de date ştiinţifice în care se regăseau 9.171 participanţi şi a concluzionat că purtarea măştilor N95 comparativ cu măştile chirurgicale nu este asociată deloc cu un risc mai scăzut de a capta gripa sau alte infecţii virale, nefiind diferenţe majore între cele două tipuri de măşti. Astfel, nu se recomandă purtarea măştilor N95 de către publicul larg, fiind o măsură total ineficientă, în ciuda faptului că am sesizat destule persoane care le utilizează zi de zi. Studiul „Headaches associated with personal protective equipment-a cross sectional study among frontline healthcare workers during Covid -19” publicat in luna mai a anului 2020 a analizat evoluţia stării de sănătate a 158 de cadre medicale din Singapore care au fost obligate să poarte măştile N95 şi ochelarii de protecţie în timpul pandemiei cu Covid-19, iar rezultatele au fost destul de îngrijorătoare, întrucât 81% din asistentele şi medicii de acolo au început să aibă dureri de cap. De aceea, solicit autorităților noastre să gândească în cel mai scurt timp niște soluții constructive, în așa fel încât copiii și adultţi să nu fie obligaţi să poarte masca de protecție în spațiile închise, fiindcă în acest mod se poate preveni declanșarea unor probleme de sănătate. Şi atât timp cât riscul de infectare cu Covid 19 în rândul copiilor tinde către 0 fără ca ei să fie vectori de contaminare în rândul membrilor comunităţii, nu este firesc să fie obligaţi să poarte masca pe față în timpul desfăşurării unei activităţi intelectuale sau sportive în incinta şcolilor, fiindcă aceasta poate să le facă mai mult rău decât bine, iar sănătatea nu are preț, ca atare trebuie apreciată mai mult de către politicienii care gestionează această criză.” Medic specialist pediatrie Ingrid Bălan

“În fiecare zi ni se repetă de sute de ori pe posturile de radio şi televiziune mesajul ”Poartă mască, arată că îţi pasă!”, dar nicio instituţie a statului român nu a întreprins vreo acţiune de control pentru a verifica dacă măştile comercializate în România corespund nevoii de a proteja consumatorii şi profesioniştii din domeniul medical împotriva SARS-CoV-2. Oricine poate produce sau importa măşti de protecţie fără prea mari probleme atât de ordin tehnic, cât şi legal. 8 din 10 români poartă măști de şantier, care îi protejează doar de praful grosier, nicidecum împotriva microorganismelor cunoscute sub denumirea de bacterii şi virusuri. Pentru unele persoane, în special tinere, masca a devenit un accesoriu vestimentar, iar unii producători au speculat acest lucru şi au produs tot felul de măşti monocromatice sau policrome, mai mult sau mai puţin haioase. Măștile faciale sunt doar o afacere, iar de obligativitatea purtării acestora au profitat importatorii, farmaciile şi hipermarketurile, care au avut şi au încasări substanţiale din vânzarea lor. Înainte de declararea primei stări de urgenţă, 16 martie 2020, o mască facială se vindea în farmacii cu 25 sau 50 de bani, în prezent preţul lor în farmacii a ajuns la 4 lei bucata. Guvernul României ar fi putut plafona preţul la echipamentele individuale de protecţie (măști și viziere) încă din data de 16 martie 2020, când a fost declarată prin decret prezidenţial starea de urgenţă, dar nu a făcut-o, fapt ce a încurajat specula cu aceste produse. Ministerul Sănătăţii nu a făcut verificări nici măcar în privinţa echipamentelor de protecţie destinate cadrelor medicale. Cauza infectării cadrelor medicale din România o constituie echipamentul de protecție (combinezoane, măști etc) neconform sau contrafăcut achiziționat la prețuri de câteva ori mai mari.” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte Asociaţia Pro Consumatori