Îngheţata pentru copii conţine urme de frişcă – 0,06%!
Îngheţata pentru copii conţine de la 2 până la 6 E-uri!
Cantitatea de suc din îngheţatele pe bază de apă este infimă – 0,2%!
Îngheţatele pentru copii au în compoziţie grăsimi vegetale exotice!
Acidul citric este nelipsit din îngheţata copiilor noştri – 8 din 10 îngheţate conţin acest acidifiant!
5 linguriţe de zahăr în îngheţata copiilor noştri!
Asociația Pro Consumatori membră a Organizației Europene a Consumatorilor lansează Campania Națională de Informare și Educare: ”S.O.S. alimentele procesate pentru copii!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe părinți să înțeleagă eticheta produselor astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză pentru copiii lor.
Asociația Pro Consumatori (APC), organizaţie de utilitate publică cu o activitate neîntreruptă în domeniul protecţiei consumatorilor de peste 30 de ani, a achiziționat din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) 13 tipuri de îngheţată, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestor produse și potențialele efecte asupra sănătății copiilor. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți din cadrul APC, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu.
Prin intermediul acestui studiu şi a altora care vor fi realizate în perioada următoare, tragem un semnal de alarmă asupra pericolelor pe care aditivii alimentari adăugaţi în alimentele destinate copiilor îl au asupra sănătății acestora.
La realizarea studiului s-au avut în vedere următoarele obiective:
- Analiza informaţiilor de pe etichetă şi prezentarea acestora pe înţelesul părinţilor.
- Identificarea ingredientelor folosite la fabricarea îngheţatei pentru copii în vederea înţelererii de către părinţi a compoziţiei acesteia și prezentarea posibilelor efecte ale aditivilor alimentari asupra sănătății copiilor.
- Identificarea altor mărci de îngheţată ca alternativă la îngheţata industrială pentru copii.
- Prezentarea unor sugestii de consum.
1. Analiza informaţiilor de pe etichetă şi prezentarea acestora pe înţelesul părinţilor.
Pe ambalajul unei îngheţate regăsim o mulţime de informaţii, o parte dintre ele sunt obligatorii pentru producător, fiind impuse prin intermediul reglementărilor referitoare la etichetare, iar cealaltă parte formează un aşa zis balast informaţional care are rolul de a abate atenţia consumatorului de la informaţiile esenţiale care definesc calitatea unui produs alimentar, în cazul de faţă îngheţata.
Din categoria informaţiilor obligatorii fac parte cele referitoare la: denumirea produsului, marca producătorului, datele de identificare ale producătorului/importatorului/distribuitorului, compoziţia produsului (lista de ingrediente), declaraţia nutriţională per 100 grame produs, cantitatea netă a produsului/volumul net, termenul de valabilitate/data durabilităţii minimale, condiţii de depozitare (temperatura, umiditate), informaţii referitoare la lotul din care face parte produsul respectiv (aspect ce are legatură cu trasabilitatea produsului).
Balastul informaţional de pe ambalajul unei îngheţate este alcătuit din cuvinte şi imagini ale unor personaje de desene animate şi are rolul de a capta atenţia copiilor în scopul determinării părinţilor să le cumpere acea îngheţată pe ambalajul căreia se află personajul de desene animate mult îndrăgit aceştia. Pentru a evita momentele neplăcute generate de negocierea dintre copil şi părinte cu privire la îngheţata pe care şi-o doreşte acesta, specialiştii în psihologie şi comportament educaţional recomandă ca părinţii să nu fie însoţiţi de copii la cumpărături.
În cazul unei îngheţate informaţiile pe care trebuie să le cunoască/verifice un părinte sunt următoarele, în această ordine:
- Aspectul general al vitrinei frigorifice – să fie curată, să nu prezinte pete de rugină în anumite zone ale acesteia, îngheţatele din interiorul vitrinei să nu prezinte pe ele fulgi de gheaţă (acest lucru arată că lanţul de frig din interiorul acesteia a fost întrerupt pe perioade de timp mai scurte sau mai lungi fapt ce duce la modificări organoleptice, fizico-chimice ale produselor depozitate în acel spatiu şi le face improprii pentru consum).
- Termenul de valabilitate/data durabilităţii minimale este menţionată pe ambalaj prin intermediul sintagmei – a se consuma de preferinţă înainte de sfârşitul…(de exemplu: 12/2021).
- Lista de ingrediente. Legislația în vigoare precizează faptul că pe o etichetă ingredientele se menționează în ordine descrescătoare din punct de vedere al cantității regăsite în alimentul respectiv, adică primul ingredient se regăsește în produsul respectiv în cantitatea cea mai mare, cel de-al doilea ingredient se regăsește într-o cantitate mai mică decât primul, ș.a.m.d. La îngheţata pentru copii există două categorii de îngheţate: îngheţate pe bază de apă şi îngheţate pe bază de lapte, în primul caz ingredientul principal este apa, iar în cel de-al doilea caz ingredientul principal este laptele, dar nu laptele proaspat integral, ci laptele praf integral sau degresat. Experţii APC recomandă lista scurtă de ingrediente, asta înseamnă 5-6 ingrediente în cazul unei îngheţate, la un număr aşa de redus de ingrediente aditivii alimentari şi extractele industriei chimice nu-şi mai găsesc locul.
- Declaraţia nutriţională per 100 grame îngheţată, foarte rar pe cantitatea ambalată (de exemplu: 23 grame, 32 grame, 51 grame, 105 grame etc.), ne oferă informaţii despre valorile nutriţionale ale îngheţatei respective, începând cu valoarea energetică a acesteia şi continuând cu cantitatea de grăsimi, acizi graşi saturaţi, glucide, zaharuri, proteine, fibre şi sare. În cazul îngheţatei pentru copii părinţii trebuie să fie atenţi la cantitatea de zaharuri, care nu trebuie să depăşească 15 g/100 g produs, la cantitatea de grăsimi, care nu trebuie să depăşească 20 g/100 g produs, la cantitatea de acizi graşi saturaţi, care nu trebuie să depăşească 5 g/100 g produs.
- Cantitatea netă/volumul net (de exemplu: 250g/500ml). La îngheţată, în timpul răcirii se introduce în compoziție mult aer (până la 100…130% din volumul propriu), conferindu-se astfel compoziției moliciune și lejeritate, dar şi pentru a oferi volum îngheţatei respective. În situaţia în care procentul de aer este mai mare de 50% îi determină pe unii consumatori, cei care urmăresc cantitatea, nu calitatea, să cumpere produsul respectiv. De exemplu, în cazul îngheţatei pe ambalajul căreia găsim informaţia – 500ml/250g, interpretarea acesteia arată că procentul de aer din această îngheţată este de 100%.2. Identificarea ingredientelor folosite la fabricarea îngheţatei pentru copii în vederea înţelererii de către părinţi a compoziţiei acesteia și prezentarea posibilelor efecte ale aditivilor alimentari asupra sănătății copiilor.
La ingredientele tradiționale s-au adăugat treptat: apă – nu doar în rețetele de înghețate „ușoare“ (dietetice, economice), o gamă largă de aditivi (agenți de îndulcire – zahăr și sirop de porumb; lianți, emulgatori, stabilizatori, agenți de aromatizare și colorare, agenți de îngroșare și pentru textură – gelatină și carboximetilceluloză, aceasta nefiind digerabilă, dar în cantitate mare are efect laxativ).
Ia priviţi ce conține înghețata fabricată special pentru copiii noştri! Ingredientele regăsite în compoziția înghețatelor analizate sunt următoarele: apă, lapte praf degresat (0,1% grăsime) reconstituit, lapte condensat degresat, produse din zer, proteine din lapte, zer pudră, proteine din zer, frișcă, cacao pudră cu conţinut scăzut de grăsime, praf din gălbenuș de ou, grăsime vegetală din nucă de cocos, amidon de cartofi, făină din grâu, grăsime vegetală de copra, grăsime din unt, ulei de cocos, ulei de palmier, ulei de rapiță, ulei de floarea soarelui, fibre de Psyllium, fibre de inulină, pesmet din grâu, sare iodată, extract de cafea, zahăr, sirop de glucoză, sirop de zahăr invertit, suc de zmeură, sirop de caramel, suc concentrat de lămâie, suc de căpşuni, sirop de afine, dextroză, lactoză, fructoză, lecitină din soia, amidon modificat, gelatină, preparate aromatizante, concentrate vegetale cu rol de colorare, extract din sfeclă roșie, extract de morcov negru, curcumină, arome, dioxid de carbon și pectine.
În cele 13 tipuri de denumiri de înghețată s-au identificat 19 aditivi alimentari, după cum urmează: E 100 – curcumină, E 120 – carmin/coșenilă, E 141 – complecși de cupru ai clorofilelor și clorofilinelor, E 160c – extract de paprika, E 131 – albastru patent V, E 322 – lecitină din soia, E 330 – acid citric, E 407 – caragenan, E 407a – alga marină Eucheuma prelucrată, E 410 – gumă de carruba, E 412 – gumă de guar, E 414 – gumă arabică, E 415 – gumă de xantan, E 417 – gumă tara, E 422- glicerol, E 440 – pectină, E 460 – gumă de celuloză, E 468 – carboximetilceluloză de sodiu, E 471 – mono și digliceride ale acizilor grași.
Dintre aditivii alimentari identificați în sortimentele de înghețată analizate, următorii aditivi sunt suspecți de apariția unor probleme de sănătate, astfel:
E 100 – curcumina este un colorant galben portocaliu. Are o rată de absorbție scăzută, iar unele studii au arătat că poate provoca stare de greață, diaree. Recent, s-a constatat că poate afecta metabolizarea fierului în organism, putând cauza deficiențe de fier la anumite persoane.
E 120 – carminul este un colorant roșu strălucitor produs din insecte, coşenile, specie de gândac din America de Sud, uscate şi zdrobite. Carminul nu este recomandat în alimentaţia copiilor pentru că poate produce hiperactivitate şi deficienţe de concentrare. Poate produce astm, alergii şi rinite.
E 131 – albastru patent V este un colorant albastru violet care poate provoca reacții alergice, dermatită, tulburări de respirație și este potențial cancerigen. A fost interzis în Australia, SUA și Norvegia.
E 133 – albastru briliant este un colorant albastru care poate provoca alergii la persoanele cu astm moderat.
E 405 – propan-1,2-diol-alginat esteesterul propilen-glicolic al acidului alginic,unele persoane manifestă reacţii alergice la anumite concentraţii de propilen-glicol.
E 1520 – propilen glicolul se obține din petrol și este unul dintre cele mai controversate E-uri. Produce stări depresive ale sistemului nervos central, este neurotoxic, cardiotoxic.
E 296 – acid malic, potențiator de aromă. Concentrațiile mari nu sunt permise în alimentele pentru copii, deoarece copiilor mici le lipsește capacitatea de a metaboliza cantități mari de acid malic.
E 322 – lecitine, emulgatori. În general, este sigur. Totuși, unele studii arată că poate fi descompus de bacteriile din tractul digestiv într-un compus care poate contribui în timp la apariția aterosclerozei și a infarctului.
E 330 – acidul citric, agent de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalțului dentar, acesta favorizând apariția cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor şi nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.
E 407 – caragenan, agent de îngroșare. Unele studii au arătat că poate avea un efect toxic, putând provoca ulcer și cancer. Este interzis în UE în laptele praf de început pentru copii, ca o măsură de precauție.
E 410 – gumă de carruba, agent de îngroșare. Poate provoca scăderea eficienței anumitor substanțe (enzime) care ajută digestia.
E 412 – gumă de guar, agent de îngroșare. Poate provoca alergii.
E 414 – gumă de acacia (arabică), emulgator. Poate provoca alergii și se comportă ca o substanță de balast. Nu se recomandă consumul frecvent.
E 415 – gumă de xantan este produsă prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de bacteria Xanthomonas campestris. Poate provoca balonare, flatulență, diaree, crampe abdominale și scăderea glicemiei.
E 417 – gumă tara, stabilizator. Poate provoca alergii.
E 440 – pectină, agent de îngroșare. Poate fermenta în intestinul gros, provocând flatulenţă.
E 460 – gumă de celuloză, emulgator. Celuloza este insolubilă, dar poate fi fermentată în intestinul gros. Concentraţiile mari pot cauza probleme intestinale, cum ar fi balonarea, constipaţia şi diareea.
E 471 – mono și digliceride ale acizilor grași. Aditivii E471 conțin amestecuri de mono- di-esteri de glicerină ai acizilor grași prezenți în uleiuri și grăsimi alimentare. Mai pot conține și mici cantități de acizi grași liberi și glicerină. Aditivul este un emulgator, deci rolul său principal este de a forma și de a stabiliza emulsiile prin scăderea tensiunii superficiale dintre cele două faze lichide nemiscibile.
În ceea ce priveşte parametrii din declaraţiile nutriţionale ale îngheţatelor analizate, experţii APC au constatat că producătorii acestor tipuri de îngheţate au stabilit greutatea netă a acestora în aşa fel încât să dea impresia unor produse hipocalorice (valoarea energetică per unitatea ambalată de consum variază între 32 Kcal şi 110 kcal).
În concluzie, niciuna din îngheţatele pentru copii analizate de experţii APC nu prezintă o listă scurtă de ingrediente, fapt ce i-a îndreptăţit pe aceştia să le recomande părinţilor să evite achiziţionarea îngheţatelor cu listă lungă de ingrediente în compoziţia cărora predomină extracte de origine vegetală şi animală, completate cu aditivi alimentari mai mult sau mai putin toxici pentru copiii noştri.
- Identificarea altor mărci de îngheţată ca alternativă la îngheţata industrială pentru copii şi realizarea unui top în baza raportului calitate – preţ.
Având în vedere faptul că îngheţatele pentru copii comercializate în marile reţele comerciale nu conţin nutrienţii necesari dezvoltării armonioase a copiilor noştri, ba mai mult, au în compoziţie aditivi alimentari, experţii APC au achiziţionat din marile structuri comerciale un număr de 13 mărci de îngheţate de/cu vanilie, dintre care 7 îngheţate bio, în vederea analizei acestora pentru a face recomandări părinţilor în vederea achiziţionării pentru consum ca alternativă la îngheţata pentru copii. Au fost achiziţionate următoarele mărci de îngheţată: Arctic 100 – îngheţată bio, Siviero Maria – îngheţată bio, Carte D’or – îngheţată bio, Alnatura – îngheţată bio, Fru Fru, Moven Pick, Gelatelli – îngheţată bio, Das Eis, KBio, Haagen Dazs, Mini Gelat -îngheţată bio, Carrefour Bio, Cremola.
Experţii APC au analizat cele 13 mărci de îngheţată după următoarele criterii:
- Lista scurtă de ingrediente – maxim 6, ca îngheţata făcută în casă,
- Absenţa aditivilor alimentari,
- Parametrii nutriţionali (valoare energetică, grăsimi, acizi graşi saturaţi, glucide, zaharuri, proteine) din 100 grame produs,
- Preţul per 100 grame produs.
În urma analizei informaţilor prezentate de fiecare producător pe ambalajul produsului raportat la cele 4 criterii de analiză prezentate mai sus, pretul de vanzare fiind cel afişat de retailer la raft, s-au obţinut următoarele:
1. Îngheţata organică cu lapte de capră şi vanilie Arctic 100 (500ml), 8 ingrediente, doi aditivi alimentari (guma de roşcovă şi guma guar), nu s-a putut stabili preţul pentru 100 grame din acest produs din lipsa informaţiei referitoare la cantitatea netă, pe ambalaj există doar informaţia referitoare la volumul net care este de 500 ml, nu se poate calcula nici aerul înglobat în acest produs, avem de-a face cu un viciu de etichetare, iar produsul trebuie retras de la comercializare în vederea etichetării corecte în conformitate cu legislaţia în vigoare.
2. Îngheţată italiană ecologică de vanilie Siviero Maria (300g/450ml), 5 ingrediente, fără aditivi alimentari, 100 grame din acest produs se vinde cu 6,96 lei.
- Îngheţată cu smântână şi vanilie (bio) Carte D’or (250g/450ml), 9 ingrediente, 1 aditiv alimentar (guma de caruba), 100 grame din acest produs se vinde cu 10,08 lei.
- Îngheţată ecologică cu vanilie, cu smântână proaspătă, Alnatura (320g/500ml), 9 ingrediente, 1 aditiv alimentar (guma de carruba) 100 grame din acest produs se vinde cu 5,16 lei.
- Îngheţată cu vanilie Fru Fru (260g/450ml), 10 ingrediente, fără aditivi alimentari, 100 grame din acest produs se vinde cu 11,53 lei.
- Îngheţată de vanilie Moven Pick (250g/500ml), 15 ingrediente, fără aditivi alimentari dar cu amidon, 100 grame din acest produs se vinde cu 11,79 lei.
- Îngheţată cu vanilie Bourbon Gelatelli Bio (323g/500ml), 9 ingrediente, 1 aditiv alimentar (guma de carruba), 100 grame din acest produs se vinde cu 3,40 lei.
- Îngheţată vegană de vanilie organică cu afine şi plăcinte de mere Das Eis (500ml), 22 ingrediente, 2 aditivi alimentari (guma de roşcove şi guma guar), nu s-a putut stabili preţul pentru 100 grame din acest produs din lipsa informaţiei referitoare la cantitatea netă.
- Îngheţată de vanilie Bourbon KBio (323g/500ml), 9 ingrediente, 1 aditiv alimentar (guma de carruba), 100 grame din acest produs se vinde cu 3,86 lei.
- Îngheţată de vanilie Haagen Dazs (400g/460ml), 5 ingrediente, fără aditivi alimentari, 100 grame din acest produs se vinde cu 8,27 lei.
- Îngheţată ecologică cu vanilie şi biscuiţi Minioni Mini Gelato (500ml), 14 ingrediente, fără aditivi alimentari, dar cu făină de grâu, nu se poate calcula cu cât se vinde 100 grame din acest produs din lipsa informatiei referitoare la cantitatea netă.
- Îngheţată cu vanilie de Madagascar obţinută din agricultura ecologică Carrefour Bio (471 g/900ml), 11 ingrediente, 1 aditiv alimentar (gumă de guar), iar primul ingredient este apa, 100 grame din acest produs se vinde cu 5,23 lei.
- Îngheţată cu vanilie Cremola (360g/500ml), 6 ingrediente, fără aditivi, 100 grame din acest produs se vinde cu 5,06 lei.
Deoarece scopul principal al analizei este identificarea în spaţiile comerciale a unor îngheţate fără aditivi, ca alternativă la îngheţata cu aditivi alimentari pentru copii, experţii APC folosind criteriul de analiză “absenţa aditivilor alimentari” au eliminat în prima fază a analizei 8 mărci de îngheţată de/cu vanilie, 7 dintre acestea au în compoziţie 1 sau 2 aditivi alimentari, iar la una dintre acestea (Mini Gelato) nu apare pe ambalaj cantitatea netă.
Faza a doua a analizei o constituie realizarea unui top din mărcile de îngheţată care au îndeplinit cele 2 criterii de analiză „absenţa aditivilor alimentari”, respectiv ”listă scurtă de ingrediente”. Astfel, în urma aplicării celor două criterii menţionate au rămas în cursă numai trei mărci, respectiv Cremola, Haagen Dazs şi Siviero Maria. Prin aplicarea celor 4 criterii asupra celor 3 mărci de îngheţată a rezultat următorul clasament:
Locul I : Îngheţată vanilie Cremola (360g/500ml), 6 ingrediente, fără aditivi, are cel mai scăzut conţinut de grăsimi, acizi graşi saturaţi, zaharuri, comparativ cu Haagen Dazs şi Siviero Maria, şi cel mai ridicat conţinut de proteine comparativ cu aceleaşi mărci, 100 grame din acest produs se vinde cu 5,06 lei.
Locul II : Îngheţată de vanilie Haagen Dazs (400g/460ml), 5 ingrediente, fără aditivi alimentari, are cu 22% mai puţin zahăr decât Siviero Maria, respectiv cu 6% mai puţine grăsimi şi cu 15% mai puţini acizi grasi saturaţi decât aceasta, 100 grame din acest produs se vinde cu 8,27 lei.
Locul III : Îngheţată italiană ecologică de vanilie Siviero Maria (300g/450ml), 5 ingrediente, fără aditivi alimentari, 100 grame din acest produs se vinde cu 6,96 lei. Cu toate ca are un pret mai bun ca Haagen Dazs fiind fabricată numai din ingrediente ecologice, marca de îngheţată Siviero Maria are cel mai mare conţinut de zahăr, grăsimi, şi cel mai scăzut conţinut de proteine comparativ cu Haagen Dazs.
4. Prezentarea unor sugestii de consum.
În privința modului în care trebuie consumată, unii producători oferă consumatorilor următoarea sugestie de consum ”Mai lasă-mă 5 minute, apoi mă poți savura!”. În privința îngheţatei la caserolă, unii producători fac următoarea recomandare ”Pentru a-i savura gustul lăsați înghețata 15 minute la decongelat”. Nerespectarea acestor sugestii de consum poate duce la deteriorarea smalțului dentar și la apariția cariilor dentare. În situația în care înghețata se consumă cu înghițituri mari, există riscul inflamării amigdalelor. Înghețata se consumă cu lingurița, în porții mici, care trebuie ținute în gură până se topesc, numai în felul acesta putem savura aroma unei înghețate. Dacă se servește foarte rece, există riscul instalării vasoconstricției, adică are loc o micșorare a diametrului vaselor sanguine și, implicit, reducerea afluxului de sânge către organele corpului, fapt ce poate provoca dureri de cap, amețeli și tulburări de vedere. Înghețata nu se servește pe stradă, deoarece există riscul contaminării produsului cu particule de praf toxic.
„Analizând subiectul îngheţatei, pot să îmi dau seama că piaţa noastră creşte vertiginos, remarcând că anul trecut a fost şi cel mai bun din ultimii 10 ani pentru cei peste 200 de producători locali care au înregistrat vânzări record de peste 600 milioane de lei. De altfel, România ocupă locul al zecelea în clasamentul celor mai mari producători de îngheţată din Uniunea Europeană cu o producţie de aprox. 48 milioane de litri, iar cererea consumatorilor creşte de la an la an, ceea ce înseamnă că apetitul românilor pentru dulcele rece ca gheaţa este tot mai mare. Dacă mă raportez la componenta nutriţională a îngheţatei constat că principalele două ingrediente regăsite în acest desert sunt laptele de vacă şi zahărul, alimente asociate în mod direct cu inflamaţia sistemică şi cu bolile cronice. Chiar dacă mulţi producători au început să mai înlăture din aditivii alimentari regăsiţi în îngheţata comercializată pe piaţa noastră, tot îmi este foarte greu să găsesc produse sănătoase şi din acest punct de vedere. Îmi aduc aminte că în urmă cu 2 săptămâni mă aflam la cumpărături într-un magazin de proximitate şi cred că am stat acolo în jur de 15 minute pentru a găsi o îngheţată care să nu aibă conservanţi, dar în cele din urmă am plecat dezamăgit. Din zecile de mărci, nu am găsit nici măcar o îngheţată care să satisfacă exigenţele unui consumator informat, preocupat în primul rând să descopere calitatea unui produs. Totuşi, şansele de a găsi o îngheţată sănătoasă pentru copiii noştri cresc pe măsură ce alegem să o căutam în marile centre comerciale, regăsind în ultimul timp sortimente de îngheţată bio care nu încorporează conservanţi sau alţi aditivi alimentari, însă rămân în continuare ingredientele principale din reţeta clasică precum sunt laptele de vacă, siropul de glucoză şi zahărul. De câteva săptămâni, am constatat o surpriză plăcută în magazinele mari, identificând un brand de îngheţată care are în compoziţie laptele de capră în locul laptelui de vacă, fiind mult mai usor de digerat pentru stomacul nostru şi conţinând foarte puţine ingrediente. Astfel, după multe cercetări efectuate pe parcursul acestor ani în zona alimentaţiei sănătoase, am ajuns la concluzia că echilibrul organismului nostru se află în zona sistemului digestiv, fiindcă această zonă cuprinde aprox. 90% din celulele imunitare. Practic, ingestia laptelui de vacă conţinut într-o îngheţată este asociată cu apariţia unor dezechilibre majore la nivelul florei intestinale, existând riscul declanşării unor afecţiuni cronice care scad speranţa de viaţă (ex. diabet, afecţiuni cardiovasculare, cancer etc). Laptele de vacă este un aliment care produce inflamaţie în zona digestivă, conţinând lactoză, un zahăr greu digerabil, mai ales dacă ne gândim că omul nu produce enzimele care descompun lactoza. Iar dacă ai observat de multe ori că începi să te balonezi după ce consumi o îngheţată întreagă, atunci trebuie să ştii că enzimele tale care se ocupă cu descompunerea zahărului regăsit în acea îngheţată nu reuşesc să spargă lactoza într-un mod optim. În acele momente, este bine să înţelegi că organismul îţi dă cel mai bun semnal de alertă prin care încearcă să îţi spună că balonarea şi crampele abdominale sunt primele semne ale atingerii unui prag maxim de toleranţă al ingestiei unui aliment, iar dacă vei face acest lucru, atunci ai toate şansele să te duci pe drumul cel bun.” Tehnician nutriţionist Dumitru Bălan
„Din păcate, statistica oficială a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii plasează ţara noastră pe locul al treilea din Europa în clasamentul supraponderalilor şi nu stăm mai bine nici pe segmentul copiilor, România ocupând locul al doilea în privinţa obezităţii infantile. Şi am ajuns să ne confruntăm cu acest adevăr trist fiindcă autorităţile noastre nu sunt deloc preocupate să promoveze ideea consumului responsabil al dulciurilor procesate care conţin zahăr adăugat, permiţându-le producătorilor să acţioneze după propriile interese. Nefiind reglementată cantitatea de zahăr care ar trebui adăugată în reţeta unui produs dulce, producătorii au profitat de aceste lacune legislative, adăugând cantităţi importante de zahăr în majoritatea produselor procesate care se comercializează pe piaţa noastră. În plus, lipsa educaţiei nutriţionale în rândul copiilor reprezintă un alt factor care a contribuit la creşterea ratei obezităţii infantile, întrucât părinţii nu citesc cu atenţie etichetele dulciurilor cumpărate pentru copiii lor, alegând de cele mai multe ori produsele ieftine şi slab calitative, în detrimentul celor sănătoase. De asemenea, grădiniţele şi şcolile nu atacă prea des subiectul „consumului iraţional de zahăr”, Ministerul Educaţiei neintroducând în programa şcolară cursurile de educaţie nutriţională, în aşa fel încât să-i ferească pe copiii români de tot ceea ce este mai nociv. Mai rău decât atât, cadrele didactice fac exact pe dos în timpul serbărilor sau diverselor concursuri şcolare, alegând să premieze copiii cu multe dulciuri nesănătoase. Nu trebuie să ne mirăm că am ajuns în situaţia de a ocupa locurile fruntaşe în privinţa numărului de copii suferinzi de obezitate şi de diabet, iar dacă în alte state, limitarea consumului zahărului a devenit una din priorităţile publice ale guvernelor, autorităţile de aici nu sunt deloc preocupate să demareze un plan concret de reducere a consumului de zahăr pe segmentul copiilor sau tinerilor adulţi. Legătura dintre consumul de zahăr şi apariţia obezităţii este una directă, aceasta crescând în acelaşi timp şi riscul de apariţie a diabetului. De altfel, studiul intitulat „The Relationship of Sugar to Population-Level Diabetes Prevalence: An Econometric Analysis of Repeated Cross Sectional Data”, publicat în anul 2013 a analizat obiceiul de consum al locuitorilor din peste 175 ţări, ajungând la concluzia că suplimentarea cantităţii de zahăr în dietele lor era legată de o creştere a ratei diabetului. În acest studiu, procentul celor suferinzi de diabet creştea cu 1% la includerea zilnică în dietă a unei porţii suplimentare de 150 de calorii provenite din zahăr. În ultimii ani, au apărut foarte multe afecţiuni pediatrice care au fost declanşate de o alimentaţie puternic inflamatoare, acesta fiind şi motivul pentru care te sfătuiesc să aloci mai mult timp atunci când selectezi îngheţata preferată pentru copilul tău. Din punctul meu de vedere, cea mai periculoasă îngheţată pentru copii este cea de la tonomatul care o prepară pe loc, existând riscul declanţării unor infecţii gatro-intestinale severe, soldate cu spitalizarea copilului afectat. Nu uita că cea mai sănătoasă variantă de îngheţată este cea pe care o prepari în casă, compusă din ingrediente simple precum laptele vegetal, câteva fructe, arome naturale şi pudra de cacao. Şi în locul zahărului nociv, poţi alege mierea naturală, ştevia sau zahărul de cocos, dar în acelaşi timp nu trebuie să omiţi că fructele încorporează fructoza naturală care este la fel de dulce ca zahărul obişnuit, de aceea alegerea rămâne în mâinile tale.” Medic specialist pediatrie INGRID BĂLAN
“Înghețata este pe departe cel mai iubit desert al verii. Ce este o vară fără înghețată? Ce este o copilărie fără înghețată? Clar este că înghețata copilăriei mele, nu mai este astăzi de găsit. Astăzi industria alimentară vrea să vândă cât mai multă apă și cât mai mult aer. Este drept, că sunt cele mai sănătoase ingrediente, dar astăzi se exagerează mult peste acceptabil. Pentru mai mult aer în produs se folosesc emulgatorii, iar pentru stabilitate și textură se folosesc gume. Este drept că aduc avantajul că înghețata se topește mai încet, că fluctuațiile în lanțul frigorific nu distrug atât de mult cristalele fine de apă, dar parcă toți banii și toată strădania industriei este doar pe aspectul organoleptic. Nimic pe nutrienți, nimic pe sănătate. Copiii sunt programați mental de mici, să aprecieze alimentele goale de nutrienți. Un lapte sau un iaurt adevărat, un conținut mare de cacao, fructe și arome naturale, adevărate, care să aducă nutrienți în produs, sunt mult mai dorite, dar au dispărut parcă definitiv din atenția industriei. Industria alimentară s-a făcut soră bună cu industria chimică, este o evoluție cu urmări grave asupra sănătății noastre.” Virgil Virgilsen, Tehnolog industria alimentară
„Consumatorul contemporan găsește în înghețată unul din alimentele speciale, cel mai adesea folosit ca desert dulce. Sintagma „valoroasă în raport cu consumatorul de referință“ se impune tot mai mult a fi considerată în contextul nevoii de diversificare a dietelor și de adaptare a ofertei la cerințele din ce în ce mai personalizate. Se înțelege că există deosebiri între înghețata de iarnă și cea de vară (prima se cuvine a fi bogată nutrițional, mai ales pentru cine desfășoară activitate fizică intensă; înghețata de vară este indicat a se prepara din fructe, pentru a îndeplini în primul rând funcția de răcorire a corpului, fără aport nutritiv însemnat, mai ales când este vorba de persoane cu diete de cruțare, blânde, hipocalorice. „Valoare pentru consumatorul de referință“ înseamnă deci un preparat aliniat la nevoile specifice ale consumatorului: bogat nutritiv pentru indivizii sănătoși și cu activitate fizică intensă, mai puțin dulce și mai ușor din punct de vedere nutritiv pentru persoanele cu metabolism atenuat (vârstnicii) și cu restricții alimentare (diabeticii, cardiacii, obezii) ș.a.m.d. Pentru a fi un produs bogat nutrițional este evident că se prepară din materii prime alimentare cu valoare alimentară mare: lapte, smântână, frișcă, ouă, miere/zahăr, fructe, ciocolată, cacao, băuturi, diverse arome naturale etc. Lecitina din gălbenușul de ou este un emulgator natural, care dispersează fin picăturile de grăsime în apă, prevenind separarea grăsimii de apă și imprimând netezime și cremozitate înghețatei. Consumul de ingheţată trebuie realizat cu moderaţie, altfel poate genera mici probleme de sănătate, cum ar fi migrene şi dureri de dinţi. Migrenele pot fi, pentru unii consumatori mai sensibili, cauzate de consumul de înghețată. La contactul cu înghețata rece, terminațiile nervoase din cavitatea bucală se inflamează, crescând tensiunea arterială și generând migrene. Și asta se întâmplă mai ales celor grăbiți: deci înghețata nu se înfulecă, ci se mănâncă încet, cu pauze! Mai mult, starea de inflamație favorizează instalarea infecțiilor și slăbirea imunității organismului.” Prof. univ. dr. Ion Schileru, ASE București.
“OMS recunoaşte că, în prezent, obezitatea are o pondere egală sau mai mare comparativ cu malnutriția și bolile infecțioase. Experţii OMS ne avertizează că în lipsa unor măsuri drastice de prevenţie şi tratament, până în anul 2025, peste 50% din populaţia lumii va fi obeză! Supraponderabilitatea şi obezitatea din perioada copilăriei vor duce la serioase probleme de sănătate în perioada de adult. Obezitatea la copii este asociată cu factorii de risc pentru bolile cardiovasculare, diabet, probleme ortopedice şi degradarea stării de bine psiho-sociale, incluzând tulburări alimentare, relaţii sociale precare şi dezavantaje educaţionale. Copilul supraponderal prezintă mai multe şanse să fie un adult supraponderal. Conform Legii nr. 123 din 27 mai 2008 pentru o alimentatie sănătoasă în unitătile de învătământ preuniversitar prin aliment nerecomandat preşcolarilor şi şcolarilor se întelege un aliment cu un aport substanțial de compuşi cu efect dăunător sănătăţii, ca grăsimi, sare, zahăr, îndulcitori, aditivi alimentari, în detrimentul compuşilor cu efect benefic, cum ar fi fibre, vitamine, minerale. Potrivit aceluiași act normativ în unitățiile de învățământ preuniversitar nu sunt recomandate preșcolarilor și școlarilor alimentele cu un conținut mai mare de 300 de kcal pe unitatea de vânzare, cu un conținut mai mare de 15 grame zaharuri/100 grame produs, cu un conținut mai mare de 20 grame grăsimi/100 grame produs, din care nu mai mult de 5 grame grăsimi saturate/100 grame produs și nu mai mult de 1 gram acizi grași trans/100 grame produs. Zahărul ocupă poziția a doua pe lista ingredientelor din îngheţatele pe bază de lapte/apă fabricate pentru copii! Denumirile sub care sunt vândute aceste produse sunt înșelătoare, induc impresia unor amestecuri formate din lapte și alte ingrediente naturale. Având în vedere atât cantitatea mare de zahăr conținută, cât și compoziția nespecifică, încărcată din punct de vedere chimic, nu recomandăm ca astfel de alimente să facă parte din alimentația copiilor. Cu toate că România se confruntă cu o epidemie de obezitate infantilă, Guvernul României prin Ministerul Sănătății nu întreprinde niciun demers legal în vederea interzicerii folosirii aditivilor în produsele alimentare destinate copiilor. Din păcate, Ministerul Sănătății nu finanțează campanii de informare și educare bazate pe informații clare și pe înțelesul consumatorului obișnuit. Îngheţatele industriale fabricate pentru copii nu sunt altceva decât amestecuri realizate din apă sau din lapte praf degresat (0,1% grăsime) reconstituit, grăsimi vegetale exotice, despre care nu ni se spune dacă sunt hidrogenate sau nu, gelatină, amidon, zahăr adăugat sub diverse forme și chimicale din belșug. Acest produs, în situaţia în care este dezechilibrat din punct de vedere nutrițional prin conținutul ridicat de zahăr adăugat, coloranți artificiali și arome artificiale, nu trebuie consumat de către copii și persoane cu afecțiuni cardiovasculare, diabet și boli metabolice. Totodată, fiind, în general, un produs alimentar hipercaloric, trebuie consumat de către copii, în cantități mici, cuprinse între 40 şi 60 de grame.” a precizat Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.