Utilizarea de către comercianți a unor practici comerciale incorecte, este interzisă, constituie contravenție și se sancționează de ANPC cu amendă de la 3.000 de lei la 30.000 de lei! Odată cu aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale, ANPC poate propune ca sancțiune complementară suspendarea activității până la încetarea practicii comerciale incorecte!
Asociația Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România – APC România, înfiinţată în anul 1990), organizaţie certificată de Guvernul României în anul 2005 ca fiind de utilitate publică, a sancționat de foarte multe ori în cadrul campaniei „Spune NU practicilor comerciale incorecte!”, lansată la 1 septembrie 2013, comportamentul incorect al agenților economici în relația comercială a acestora cu consumatorii. Hipermarket-ul Kaufland s-a gândit să facă bani necinstiți și din grâul pentru coliva românilor.
Comercializarea de către Kaufland a aceluiași produs „Arpacaș din grâu” care aparține aceluiași producător – SC Boromir Ind SRL Rm. Vâlcea, sub două mărci diferite (Boromir – marca producătorului, Vreau din România – marca hipermarket-ului Kaufland), având aceeași declarație nutrițională, acelasi material de ambalare (polipropilenă de 05), aceeași cantitate (1kg), dar la preț diferit, fără a se oferi vreo justificare în acest sens, este de natură a induce consumatorii în eroare, aceștia crezând că au de-a face cu două produse diferite din punct de vedere calitativ. Prin urmare, această practică este considerată a fi una înșelătoare raportat la definiția practicii comerciale înșelatoare din Legea 363/2007 privind combaterea practicilor comerciale incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii, cu modificările și completările ulterioare (art. 6, alin. 1, lit. d): O practică comercială este considerată ca fiind acțiune înșelătoare dacă aceasta conține informații false sau, în orice situație, inclusiv în prezentarea generală, induce în eroare sau este susceptibilă să inducă în eroare consumatorul mediu, astfel încât, în ambele ipoteze, fie îl determină, fie este susceptibilă a-l determina pe consumator să ia o decizie de tranzacționare pe care altfel nu ar fi luat-o, chiar dacă informațiile sunt, în fapt, corecte în raport cu unul sau mai multe dintre următoarele elemente: d) prețul sau modul de calcul al prețului ori existența unui avantaj specific al prețului;
Savanţii marketingului ne învaţă – şi dacă nu răspundem corect, nu trecem examenul – că piaţa este compusă şi din grupe mici de consumatori, orientate spre anumite cerinţe speciale; în piaţă există deci anumite „nişe”, pe care se targhetează, ăsta, voiam să zic se focusează, ptiu drace, adică se “incentivează” (asta e!) comercianții. Unii consumatori nu concep să cumpere decât anumite mărci, alţii doar la preţuri maxime. Principiul este „io, dom’le, nu fac economii la mâncare! Io nu mă joc cu sănătatea mea, aşa căci cumpăr ce-i mai scump!”.
Pornind de la aceste fapte dovedite științific, comerciantul Kaufland ne vinde acelasi produs – Arpacaș din grâu sub brandul Boromir la 2,99 lei per kg , respectiv sub brandul Vreau din România la 2,09 lei per kg. Care este diferenţa, dacă preţurile sunt diferite? Să analizăm eticheta! Ne punem mantaua cu pelerină, şapca cu nasture în creştet, aprindem pipa, scoatem o lupă uriaşă şi, deghizaţi astfel în Sherlock Holmes, citim:
Arpacaş din grâu, BOROMIR | Arpacş din grâu, VREAU din ROMÂNIA |
Ingrediente: Arpacaș din grâu | Ingrediente: Arpacaș din grâu |
Valoare energetică 340 kcal | Valoare energetică 340 kcal |
Grăsimi 1,0 grame
din care acizi grași saturați 0,2 grame |
Grăsimi 1,0 grame
din care acizi grași saturați 0,2 grame |
Glucide 70 grame
Din care zaharuri 1,6 grame |
Mai vreţi să continuăm? Nu merită, e la fel. |
Misterul este deci total! Singura explicaţie este nişa de piaţă: pentru nişa celor cu bani, Kaufland oferă brandul Boromir, iar pentru ceilalţi cu bani mai puțini brandul Vreau din România. Cum spunea cineva, un pescar amator: dacă nu trage la râme, poate trage la porumb!
APC va continua să monitorizeze practicile comerciale și să sanctioneze ori de câte ori va fi nevoie practicile comerciale incorecte ale unor comercianți necinstiți. Îi invitam pe toți consumatorii care sesizează aspecte care pot intra în sfera practicilor comerciale incorecte să se alăture campaniei și să ni le sesizeze, pentru a acționa împreună în vederea eliminării acestora.
„Crearea falsei impresii consumatorului cu putere de cumpărare scăzută că a realizat o economie importantă prin achiziția efectuată, respectiv consumatorului cu putere de cumpărare ridicată că a cumpărat un produs cu o calitate ridicată, deși în realitate nu este vorba de așa ceva, sub ambele mărci se vinde același produs, este de natură a induce în eroare consumatorul și îl poate determina, în viitor, să revină, în speranța unor reduceri la fel de consistente sau a unor cumpărături de calitate. Din păcate, tot mai mulți consumatori folosesc prețul ca unic criteriu de alegere a produselor alimentare, fără a verifica informațiile de pe eticheta produselor. În România, calitatea produselor alimentare este stabilită de către marile rețele comerciale, nicidecum de consumatori, așa cum ar fi firesc într-o economie de piață. După 30 de ani de democraţie nu au avut loc schimbări importante în privinţa respectării drepturilor consumatorilor de către operatorii economici. Cei care fac afaceri în România nu au înţeles cât de important este consumatorul pentru business-ul lor. Majoritatea afacerilor din România nu au ca element central consumatorul, ci realizarea cu orice preţ, în orice condiţii şi într-un interval de timp cât mai scurt a unor profituri uriaşe. La această stare de fapt a contribuit şi statul român, care prin instituţiile sale nu a întreprins suficiente măsuri atât în plan legislativ, cât şi din punct de vedere al supravegherii pieței, ca să protejeze drepturile și interesele consumatorilor români.” conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.