Berea trebuie să conţină apă, malţ din orz, hamei, iar fermentarea să fie facută de drojdii sălbatice, nu de drojdii adăugate!
6 din 10 beri sunt ambalate în sticlă cu capacitatea de 330 ml!
Bere cu agent de spumare!
Bere colorată cu caramel amonical!
Bere cu azot!
Bere cu amidon de porumb!
Bere cu fulgi de ovăz!
Bere cu adaos de vitamina C !
Jumătate dintre băutorii de bere consumă bere la PET!
Numai 30% dintre români consumă bere ambalată în sticlă de sticlă!
Pentru a obţine un litru de bere se consumă 3 litri de apă!
Un român consumă, în medie, 85 litri de bere pe an!
Berea este cea mai consumată băutură din lume după apă şi ceai!
Numai 2 din 10 beri sunt nepasteurizate!
Berea nepasteurizată este o sursă de vitamine din complexul B (B2, B3, B6, B9 si B12)!
Timpul de fermentaţie al berii variază între 15 zile şi 240 zile!
Termenul de valabilitate al berii este cuprins între 6 luni şi 24 luni!
Temperatura de păstrare la bere variază între 4 şi 24 grade Celsius!
Berea conţine calciu, magneziu, siliciu, fosfor, iod şi potasiu!
Un pahar de bere de 250 ml poate conţine între 62,5 kcal şi 180 kcal!
Una din 10 beri este nefiltrată!
Berea nefiltrată este mai bogată în substanţe nutritive!
Una din 10 beri este artizanală!
Berea artizanală este berea fabricată după o reţetă tradiţională sau inovativă!
Berea de fermentaţie înaltă (14-25 de grade Celsius) este berea tip Ale!
Berea de fermentaţie joasă (5-13 de grade Celsius) este berea tip Lager (Pilsner, Special şi Extra Lager)!
Temperatura de servire a berii depinde de tipul de bere şi variază între 3 şi 10 grade Celsius!
***
Asociația Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România – APC România, înfiinţată în anul 1990), organizaţie certificată de Guvernul României în anul 2005 ca fiind de utilitate publică, membră a Organizației Europene a Consumatorilor, a analizat conţinutul a 100 mărci de bere ambalate în sticlă de sticlă şi comercializate în marile structuri comerciale.
Acest studiu face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât să facă achiziții în cunoștință de cauză pentru familiile lor. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.
La realizarea studiului s-au avut în vedere prevederile legale în vigoare referitoare la etichetarea alimentelor, în special:
a) Scopul etichetării – de a da consumatorilor informațiile necesare, suficiente, verificabile și ușor de comparat, astfel încât să permită acestora să aleagă acel produs care corespunde exigențelor lor din punct de vedere al nevoilor și posibilităților lor financiare, precum și de a cunoaște eventualele riscuri la care ar putea fi supuși.
b) Informațiile înscrise pe etichetă nu trebuie să inducă în eroare consumatorii, la achiziționarea produselor, în privința caracteristicilor alimentului și în special a naturii, identității, proprietăților, compoziției, cantității, durabilității, originii sau provenienței sale, precum și a metodelor de fabricație sau de producție.
c) Prevederile privind ingredientele, modul de introducere pe etichetă și indicarea ingredientelor cu potențial alergen.
d) Prevederile privind denumirea sub care este vândut alimentul care trebuie să corespundă naturii, genului, speciei, sortimentului sau proprietăților alimentului ori materiilor prime utilizate în fabricație;
Berea este considerată în majoritatea țărilor lumii o băutură slab alcoolică (în Rusia, de exemplu, până în urmă cu aproape un deceniu era considerată băutură nealcoolică); în vechime, era considerată aliment foarte apreciat pentru aportul nutritiv, fiind chiar inclus în rația diferitelor categorii de consumatori (în ateliere, în școli etc.). În antichitate, strămoșul berei lua adesea forma unui terci.
Avantajul consumului berii era datorat siguranței superioare în consum, față de apa din surse insalubre, siguranță căpătată în urma procesului de fermentare, dar și compoziției ingredientelor.
Aportul nutritiv al berii este datorat grânelor din care se prepară: orz, grâu, porumb, orez.
Pentru consumatorii contemporani, berea este un lichid de culoare slab aurie până la brun-negrie, care se consumă bine răcită (deși sunt și formule de consum cu bere caldă sau chiar fiartă).
Fabricarea tradițională a berii presupunea uscarea și prăjirea cerealelor (orzul este de nelipsit în rețeta berii), apoi fierberea materiei prăjite și adăugarea mai devreme sau mai spre sfârșit a hameiului (floarea sub formă de con a plantei-liană Humulus lupulus), un agent de stabilitate. Decoctul (soluția obținută) va avea o culoare mai deschisă dacă este obținut prin fierberei unei plămezi puțin prăjite sau mai închisă dacă plămada a fost prăjită mult. Extractul primar va fi mai mare când fierberea este mai întinsă sau mai redus dacă fierberea este de durată scurtă. Gustul amar al decoctului este foarte pronunțat în cazul adăugării hameiului mai la începutul fierberii sau mai redus (doar o aromă) dacă hameiul se adaugă în ultima parte a fierberii. Decoctul se răcește și se lasă la fermentat (cel mai frecvent se adaugă drojdii selecționate): o primă fermentare (primară, la temperatură mai ridicată, de scurtă durată) urmată de o a doua fermetare (secundară, la o temperatură scăzută, de durată lungă). Din aceste variante de fabricare, la care se adaugă și aspecte care vizează ingredientele (declarate și mai ales nedeclarate) și tot felul de secrete de producție se obțin numeroasele sortimente de bere cunoscute în prezent (se estimează că sunt mii și mii de categorii de bere în lume).
În urma fermențaţiei alcoolice rezultă un lichid cu o concentrație de până la circa 5% alcool etilic; sortimentele cu un conținut de alcool mai mare sunt realizate prin adaos de alcool alimentar. Pentru a da satisfacție și băutorilor de bere să se bucure de produsul preferat în ipostaze în care le este interzisă consumarea de alcool, se poate realiza bere cu conținut foarte redus de alcool (0-1,5%). De asemenea, a cunoscut o mare amploare promovarea de bere cu variate asocieri: siropuri, sucuri, arome atipice etc.
Două caracteristici merceologice sunt nelipsite în descrierea unei categorii de bere: conținutul de alcool etilic (exprimat în % vol.) și concentrația mustului primitiv (extractul primitiv – Ep, în %); sortimentul contemporan are precizat Ep în oP. Cele două caractersitici sunt în relație directă: cresc sau scad împreună, iar raportul Ep : concentrație alcoolică este de circa 4:1.
Conținutul în alcool al produselor analizate variază de la 0% la 10% în volum.
În privința țării de origine a produselor analizate a reieșit că: 30% dintre produse sunt fabricate în România, 20% în Belgia, 17% în Germania, 8 % în Cehia, 6% în Marea Britanie, 6 % în Spania, câte 2% în Franţa, Italia, Mexic şi Scoţia, respectiv câte 1 % în Irlanda, Polonia, Turcia, Grecia şi Moldova.
Analiza altor informații de pe etichetă, din punct de vedere al necesității existenței acestora și al clarității mesajului transmis consumatorului.
Mențiunea “A se feri de temperaturi ridicate și îngheț” este neclară pentru consumator și nu-l poate ajuta pe acesta în privința identificării temperaturii de păstrare a acestui produs. În tratatele de specialitate se recomandă ca produsele de acest tip să fie păstrate la temperaturi situate peste temperatura de îngheț, dar nu mai mari de 24 grade Celsius și ferite de razele solare.
Doar 65% dintre produsele analizate au pe ambalaj mesaje de responsabilitate socială de tipul ”Nu consuma alcool în timpul sarcinii” sau alte tipuri de pictograme prin intermediul cărora să se atragă atenția în privința interzicerii consumului acestui produs de către anumite categorii de consumatori care nu au vârsta sau starea medicală adecvată unui astfel de consum.
Ingredientele cu potențial alergen nu sunt, pe eticheta anumitor produse, evidențiate în mod clar, conform legislației în vigoare, existând riscul ca unii consumatori alergici la anumite substanțe din compoziția acestor produse să aibă probleme de sănătate în urma consumului.
De exemplu drojdia, a doua sursă de alergii alimentare, se găseşte nu doar în pâine ca drojdie de brutarie, ci şi în bere.
Aceasta provoacă alergii la unele persoane, şi, în acelaşi timp, irită tractul digestiv, făcându-l mai permeabil la proteinele nedigerate din hrană. Acest lucru sporeşte posibilitatea dezvoltării unei reacţii alergice la orice şi de aceea unele persoane se simt cel mai rău când consumă alimente la care sunt alergice.
„Din considerente ce țin de stategii sociale declarate ori nedeclarate, berea contemporană este ajustată în privința conținutului de alcool, multe sortimente având trăsăturile unor băuturi tip bere. Măsura nu ar fi negativă în sine, dacă intervențiile ar rămâne în limitele transparenței și ale deplinei siguranțe alimentare. Pentru că, la fel ca în toate ariile industriei alimentare, și în domeniul berii zahărul industrial este larg folosit din considerente economice care nu mai trebuie explicate, iar practica aceasta perpetuează patologii metabolice cărora le cad victime tot mai multe generații de consumatori.” Prof. univ. dr. Ion Schileru, ASE București.
„Berea este plăcută românilor în sezonul cald când o beau “ca pe apă”! Căldura şi starea de dezinhibiţie ulterioară, ne fac neatenţi la eticheta produsului. Întotdeauna sugerez pacienţilor mei să citească cu atenţie eticheta întrucât, de multe ori, în sticlă nu este ceea de e scris pe etichetă. Berea este considerată “pâinea lichidă” din cauza cantităţii mari de carbohidraţi. Dacă vom citi cu atenţie eticheta şi termenul de valabilitate vom identifica suc din fructe, sirop de glucoză, zahăr, precum şi o întreagă salbă de E-uri cum ar fi acidul citric folosit pentru a reduce pierderea în exces a zahărului din orz şi acid tartric ca regulator de aciditate. Bineînţeles că există şi efecte adverse cum ar fi dureri musculare, somnolenţă, greaţă, vărsături şi alte tipuri de tulburări gastroduodenale. Dragii mei, puteţi consuma la modul recreaţional câte o bere, dar citiţi eticheta produsului şi termenul de valabilitate! Alcoolul se consumă la o oră distanţă de masă şi nu mai mult de 1-2 ori/săptămână pentru a rămâne cu titlul de aliment!” Dr. Florin Ioan Bălănică, Specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică, Fondator al „Școlii pentru Sănătate și Longevitate”, Membru al „Academiei Americane de Nutriție și Dietetică”, Reprezentant pentru România al „Organizației Europene pentru Medicina Stilului de Viață” (ELMO).
„Cea mai bună bere, este berea care ne place! Aceasta fiind spusă, berea care vine astăzi de prin multe țări, sau este facută la noi de producători străini, aduce cu ea o varietate de gusturi și ingrediente, unele bune, unele mai puțin bune, unele chiar rele care nu au ce căuta în bere. Lăsând la o parte modul de ambalare, nu zic decît că berea ambalată în PET-uri sau doze de aluminiu, nu vreau să o discut, nu o cumpăr, nu o beau, nu o recomand. Dacă tot o bagă în plastic, pot atunci să bage și ce vor în ea. Mai contează? Este o “sărăcie” de bere, care dacă vă încumetați să o beți, în niciun caz să nu o duceți cuiva cadou. O fabrică de bere se face pe locul unde este un izvor cu apă bună. Izvorul și apa lui sunt începutul pe o “treabă bine făcută”. Eu unul aleg o bere care știu că nu este făcută cu apă din puț. În Danemarca, beau o bere, foarte puțin cunoscută, mulți nu o bagă în seamă, o bere bio pe a cărei etichetă stă o medalie obținută, nu de berea în sine, ci de apa izvorului cu care este făcută. Aleg o bere fermentată natural, nu grăbită cu enzime. Respect producătorii care respectă tradiția! Aleg o bere făcută pe orz, iar în cazul că vreau una gluen-free, aleg o bere făcută pe făină de castane. Aleg o bere nepasteurizată, căci păstrează mai mulți nutrienți. Ca tot ce se bagă în gură, trebuie să căutăm ca berea să ne hrănească, în afară că ne stinge setea, ne acompaniază mâncarea sau ne înveselește seara la un bar, berea trebuie să ne aducă un aport de nutrienți. Toți dorim să experimentăm gusturi noi, numai fantezia pune granițe la cîte ingrediente se pot pune în bere. Sunt deschis la tot felul de plante, cum ar fi amintita bere din Danemarca, este cu flori de soc. Dar în niciun caz nu cumpăr o bere cu zahăr, fructoză, glucoză sau E-uri. Nu își au rostul, sunt o înșelătorie, nu atât la bani, cât la sanătatea noastră. Toți suntem nevoiți să bem bere fără alcool, atunci când mergem undeva cu mașina. Astăzi se găsesc multe beri fără alcool, cu un gust la fel de bun ca berea cu alcool. Mă refer la cele fermentate prin metoda obișnuită și apoi este extras alcoolul din ele. Își păstrează toate calitățile, mai puțin alcoolul, care în multe cazuri nu este dorit. Și la această categorie, sunt beri care nu au fost fermentate, lipsa alcoolului fiind obținută simplu doar prin faptul că respectiva băutură încearcă doar să imite berea. În realitate sunt doar băuturi carbogazoase, nu sunt bere.” Virgil Virgilsen, Tehnolog industria alimentară
„Suntem aproape de finalul sezonului estival şi îmi dau seama că această perioadă reprezintă vârful de lance al marilor producători de bere, ţinând cont de încasările pe care le-au avut în ultimele 3 luni. Cu toate că nu am fost niciodată un fan declarat al berii, neregăsindu-mă deloc în gustul amar care vine din sticla brună, nu aş putea incrimina consumul acestei băuturi, atât timp cât consumatorul o bea într-un mod responsabil. De altfel, în literatura de specialitate am regăsit destule studii care militează în favoarea consumului moderat de bere, identificând numeroase beneficii pentru sănătate, dintre acestea amintind: reducerea riscului de declanşare a afecţiunilor cardiovasculare, a accidentelor vasculare cerebrale şi a diabetului de tip 2, menţinerea funcţiilor cognitive şi chiar a creşterii speranţei de viaţă. Chiar şi în aceste condiţii, consumul de bere trebuie limitat la o singură sticlă pe zi pentru a beneficia de proprietăţile regăsite în sticla brună, în caz contrar existând riscul de a întâmpina multe probleme de sănătate. În primul rând, consumul în exces al berii poate interfera cu nivelul glicemiei, întrucât ficatul converteşte glicogenul depozitat în glucoza pe care o eliberează ulterior în sânge, iar alcoolul blochează acest proces. În al doilea rând, berea comercializată are multe calorii şi puţini nutrienţi, împiedicând procesul natural de ardere a caloriilor. Nu trebuie să uităm că majoritatea producătorilor îndulcesc berea cu zahărul, ingredient nociv asociat cu o mulţime de afecţiuni. Astfel, alcoolul din bere este transformat de ficat în acetat, urmând ca organismul să îl ardă pentru energie, doar că resturile de grăsime rămase sunt depuse ulterior în zone precum şolduri sau burtă. Cu alte cuvinte, berea consumată în exces chiar îngraşă. În plus, consumul mare de bere este asociat cu creşterea nivelului tensiunii arteriale, dar şi cu arsurile gastrice, fiindcă stimulenţii regăsiţi în bere lucrează împreună cu acidul gastric, putând declanşa un reflux gastroesofagian. Nu în ultimul rând, consumul iresponsabil de alcool poate duce la confuzii, leşin, absenţa coordonării, crize epileptice, greaţă, diaree, sângerări, iar pe termen lung poate declanşa şi alte efecte precum sunt: malnutriţia, problemele comportamentale şi de memorie, insuficienţa hepatică, inflamaţia pancreasului sau chiar cancere ale sistemului digestiv.Iată de ce nu consum bere cu alcool, preferând în schimb berea de ghimbir sau cu fructe de pădure, dar îndulcită cu miere. În acest fel, am scăpat şi de gustul amărui, bucurându-mă de savoarea ghimbirului, a merişoarelor sau a afinelor, iar vara, această bere este chiar terapeutică. Spre deosebire de berea cu alcool, berea fără alcool hidratează organismul, aducând numeroşi electroliţi în organism. Într-un alt studiu întreprins pe o perioadă de 3 săptămâni, consumul de bere fără alcool în rândul atleţilor de performanţă a adus beneficii antiinflamatoare şi antioxidante, reducând durerile musculare, dar şi numărul infecţiilor tractului respirator, probleme des întâlnite în rândul acestei categorii de sportivi. De altfel, ultimele studii asociază consumul berii fără alcool cu eliberarea dopaminei, neurotransmiţător important pentru centrii de recompensă şi plăcere ai creierului, exact aşa cum se întâmplă şi în cazul persoanelor care consumă berea cu alcool. Cu alte cuvinte, berea naturală fără alcool ar trebui să fie prima opţiune pentru noi, mai ales în această perioadă toridă, fiind de departe mai sănătoasă pentru organism. Dar cu toate acestea, parcă nimic nu se compară vara cu un smoothie delicios şi răcoritor, fiind parcă menit să îţi dea aripi de gheaţă, atunci când te lupţi cu temperatura fierbinte de afară”. Dumitru Bălan, nutriţionist
“Berea trebuie să rămână un produs 100% natural, realizat din cele 3 ingrediente (apă, malț din orz şi hamei) care de-a lungul timpului au subliniat într-un mod unic culoarea, aroma și gustul specifice acestui produs. Din păcate, o parte a industiei, în special cea din afara ţării, a denaturat acest produs, folosind la fabricarea acestuia ingrediente nespecifice, cum ar fi zahăr, sirop de grâu, sirop de glucoză-fructoză, grâu încolţit, porumb, mălai, extract de mere, extract de coriandru, fulgi de ovăz, enzime, dar şi aditivi alimentari – acid ascorbic, caramel amoniacal şi alginat propilen glicol. Recomand consumatorilor să acorde atenţia cuvenită ingredientelor folosite la fabricarea berii, condiţiilor de depozitare şi termenului de valabilitate.” a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, președintele Asociației Pro Consumatori.
Asociaţia Pro Consumatori (APC) este o organizaţie neguvernamentală, apolitică şi nonprofit, înfiinţată la data de 28 februarie 1990. APC este singura organizație de utilitate publică, membră a Organizaţiei Europene a Consumatorilor – BEUC, care are ca principal obiectiv apărarea, promovarea şi reprezentarea prin toate mijloacele legale ale drepturilor şi intereselor consumatorilor în raporturile cu operatorii economici şi instituţiile statului.
29 de ani de activitate continuă pentru apărarea drepturilor și intereselor consumatorilor, pentru îmbunătățirea nivelului de informare și educare a consumatorilor, dar și pentru crearea și menținerea unui echilibru între consumatorii și profesioniștii din România.
29 de ani în care APC a contribuit la consolidarea mișcării consumatoristedin România, la dezvoltarea politicii în domeniul protecției consumatorilor, prin implicarea organizației în adoptarea, la nivel guvernamental, a unor decizii favorabile consumatorilor și la îmbunătățirea reprezentării consumatorilor la nivel central și local.
29 de ani în care APC s-a evidențiat ca partener social profesionist și de dialog pentru consumatori, instituțiile administrației publice centrale și locale, pentru organizațiile neguvernamentale naționale și internaționale, o dovadă în acest sens fiind recunoașterea acesteia ca fiind de utilitate publică.