Asociația Pro Consumatori (APC) solicită ANPC-ului retragerea de la comercializare a douăzeci mărci de oţet!

Acasa/COMUNICATE DE PRESA, diverse, fundatii / asociatii / ONG-uri, social/Asociația Pro Consumatori (APC) solicită ANPC-ului retragerea de la comercializare a douăzeci mărci de oţet!
  • APC solicită ANPC-ului retragerea de la comercializare a douăzeci mărci de oţet!

Oțeturile care au un conținut de acid acetic mai mare de 11 g/1000 ml trebuie marcate cu indicația următoare: „Atenție! A nu se consuma nediluat”!

15 lingurițe de zahăr în 100 ml oțet balsamic!

Unul din trei oțeturi conține aditivi alimentari!

Unul din 5 oțeturi este colorat cu caramel cu sulfit de amoniu!

Unul din 10 oțeturi conţine conservantul metabisulfit de potasiu!

PH-ul oteţului variază între 2,8 şi 3,20, iar un oţet cu un PH sub 2,75 este considerat a fi nenatural!

Experţii APC au analizat 52 mărci de oţet alimentar!

În compoziţia oţetului comercializat în România s-au identificat următorii aditivi: metabisulfit de potasiu, caramel cu sulfit de amoniu, anhidridă sulfuroasă şi gumă arabică!

Asociația Pro Consumatori (APC), organizație de utilitate publică din anul 2005 cu o activitate neîntreruptă de peste 31 de ani în domeniul apărării drepturilor și intereselor economice ale consumatorilor, membră a Organizaţiei Europene a Consumatorilor (BEUC) din anul 2005, a lansat pe 24 ianuarie anul curent Campania naţională de informare şi educare a consumatorilor „Atenție la etichetă!”, cu scopul de a atrage atenţia consumatorilor cu privire la importanţa înţelegerii informaţiilor menţionate de producătorii de produse alimentare pe etichetele acestora.

Experţii APC au analizat oțetul comercializat în magazinele marilor reţele comerciale. Analiza a urmărit modul în care producătorii de oţet respectă cerinţele referitoare la etichetarea oţetului menţionate în Ordinul nr. 232/2003 pentru aprobarea normelor cu privire la definirea, descrierea şi prezentarea oţetului şi a acidului acetic de calitate alimentară.

Oțetul este produsul obținut exclusiv prin procedeul biologic al dublei fermentări, alcoolică și acetică, a lichidelor sau a altor substanțe de origine agricolă.

Oțetul poate fi fabricat din una din următoarele materii prime (ingrediente):

  • vin;
  • fructe;
  • fructe de pădure (fructe mici);
  • vin din fructe;
  • vin din fructe de pădure (fructe mici);
  • cidru;
  • alcool etilic rafinat;
  • cereale;
  • malț;
  • zer;
  • alte produse de origine agricolă care conțin amidon, zaharuri sau amidon și zaharuri.

La fabricarea oţetului se pot folosi alte ingrediente, cum ar fi:

  • zahăr;
  • sare;
  • miere;
  • sucuri de fructe;
  • aditivi alimentari;
  • arome: aromatizanți naturali și substanțe aromatizante naturale admise de reglementările în vigoare;
  • auxiliari tehnologici:

 substanțe organice: preparate din malț, hidrolizat de amidon, glucoză;

 substanțe anorganice: fosfați și săruri de amoniu;

 agenți pentru limpezire, purificare și filtrare: cei prevăzuți în reglementările în vigoare pentru vin.

La fabricarea oțetului sunt interzise a fi folosite următoarele substanțe:

  • arome artificiale și arome identic naturale;
  • arome sau uleiuri eterice artificiale ori naturale de struguri;
  • reziduuri de distilare, reziduuri de fermentare și produsele derivate;
  • extracte din marcuri de toate felurile;
  • acizi de toate tipurile, cu excepția celor naturali conținuți în materiile prime utilizate sau în substanțele a căror adăugare este autorizată.

În ceea ce priveşte parametrul de calitate principal oțetul trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

  • aciditatea totală a oțetului din vin trebuie să fie de minimum 60 g/1000 ml, exprimată în acid acetic pur;
  • aciditatea totală a celorlalte sortimente de oțet trebuie să fie de minimum 50 g/1000 ml, exprimată în acid acetic pur.

Etichetarea oţetului alimentar se face cu respectarea următoarelor cerinţe:

  • denumirea „Oțet” nu poate fi utilizată decât pentru produsele obținute din materii prime de origine agricolă;
  • denumirea „Oțet” nu poate fi utilizată pentru amestecuri de oțet și acid acetic de calitate alimentară;
  • oțetul obținut dintr-o singură materie primă se denumește „oțet de X”, unde „X” reprezintă numele materiei prime utilizate;
  • oțetul obținut din mai multe materii prime se denumește „Oțet de X și Y”, unde „X” și „Y” reprezintă lista completă a materiilor prime utilizate, în ordinea descrescătoare a cantității lor, determinate în momentul introducerii în fabricație;
  • în cazul în care la obținerea oțetului se utilizează unul sau mai multe dintre ingredientele permise (vin, fructe, fructe de pădure, vin din fructe, vin din fructe de pădure, cidru, alcool etilic rafinat, cereale, malţ, zer şi alte produse de origine agricolă), acestea vor fi incluse în denumirea sub care se vinde produsul;
  • sortimentele de oțet cu una sau mai multe arome naturale menționate (aromatizanţi naturali şi substanţe aromatizante naturale) vor avea în denumire mențiunea „aromatizate cu …”, care se va completa cu numele acestor arome;
  • denumirea „Oțet” poate fi utilizată împreună cu o indicație de origine (cherry, vinegar, aceto di vino Chianti), dacă materia primă utilizată provine din regiunea menționată sau dacă produsul însuși a fost fabricat în regiunea menționată ori a fost obținut conform unui procedeu particular;
  • concentrația acetică a oțetului, corespunzătoare acidității sale totale exprimate în grame la 1000 ml, trebuie trecută pe etichetă cu mențiunea „… grame/litru (g/l)”.
  • oțetul nu trebuie etichetat sau prezentat în așa fel încât consumatorul să fie indus în eroare asupra originii lui, în special atunci când este adăugat drept colorant caramelul (neautorizat pentru oțetul din vin).
  • sortimentele de oțet destinate comercializării nu sunt descrise prin asociere cu cuvinte cum ar fi „plăcut”, „tip”, „util”, „fabricat” sau cu alte indicații similare.

La denumirea oţetului alimentar trebuie avute în vedere următoarele cerinţe:

  • oțetul din vin este produsul obținut prin fermentarea acetică a vinului sau a amestecului fermentabil, în care vinul intervine în proporție de minimum 70% în volume;
  • oțetul din fructe și oțetul din fructe de pădure (fructe mici) sunt sortimente de oțet obținute din fructe, respectiv fructe de pădure (fructe mici), prin procedeul biologic al fermentației alcoolice și acetice;
  • oțetul din vin de fructe și oțetul din vin de fructe de pădure (fructe mici) sunt oțeturile obținute din vin de fructe, respectiv din vin de fructe de pădure (fructe mici), prin procedeul biologic al fermentației acetice;
  • oțetul din cidru este oțetul obținut din cidru prin procedeul biologic al fermentației acetice;
  • oțetul din alcool este oțetul obținut din alcool etilic rafinat, de fermentație, prin procedeul biologic al fermentației acetice;
  • oțetul din cereale este oțetul obținut fără distilare intermediară, prin procedeul biologic al dublei fermentări, alcoolică şi acetică, din cereale al căror amidon a fost zaharificat prin alt procedeu decât cel cu diastazele din malț;
  • oțetul din malț este oțetul obținut fără distilare intermediară, din malț, cu sau fără adăugare de cereale al căror amidon a fost zaharificat numai de către diastazele din malț, prin procedeul biologic al dublei fermentări, alcoolică şi acetică;
  • oțetul din malț distilat este oțetul obținut prin distilarea sub presiune redusă a oțetului din malț. Acest oțet nu conține decât constituenții volatili ai oțetului din care este obținut;
  • oțetul condimentat și oțetul aromatizat sunt sortimentele de oțet obținute din vin/malţ distilat, cărora li s-au adăugat plante pentru condimentare, arome și alte ingrediente;
  • alte tipuri de oțet, de exemplu: oțet obținut din zer, oțet obținut din bere, oțet obținut din miere.

Acidul acetic de calitate alimentară este produsul fabricat din materii prime de origine neagricolă. La fabricarea produsului acid acetic de calitate alimentară se foloseste acidul acetic glacial cu o puritate de 99,8%. Acidul acetic glacial este un lichid limpede, incolor, cu miros caracteristic, înțepător, cu punct de solidificare la minimum 16,3°C.

Etichetarea acidului acetic de calitate alimentară se face ţinând cont de următoarele cerinţe:

  • denumirea „Acid acetic alimentar concentrat” se va da produselor acid acetic de calitate alimentară cu o concentrație în acid mai mare de 250 g/1.000 ml, respectiv 250 g/1l; se va menționa modul de utilizare prin înscrierea proporției de diluție;
  • denumirea „Acid acetic alimentar” se va da produselor acid acetic de calitate alimentară cu o concentrație în acid cuprinsă între 150 g/1l și 250 g/1l; se va menționa modul de utilizare prin înscrierea proporției de diluție;
  • denumirea „Acid acetic alimentar diluat” se va da produselor acid acetic de calitate alimentară cu o concentrație în acid sub 150 g/1l; se va menționa modul de utilizare prin înscrierea diluției;
  • conținutul total de acid acetic al produselor, exprimat ca aciditate totală, în g/1.000 ml, trebuie indicat pe etichetă cu mențiunea „… grame/litru(g/l)”;
  • produsele cu un conținut de acid acetic mai mare de 250 g/l trebuie marcate printr-un simbol de pericol.

„Oțetul este un produs lichid acru obținut din fermentarea acetică (cu ajutorul bacteriei Mycoderma aceti) a alcoolului și chiar a substanțelor dulci. În limbaj chimic, este o soluție apoasă de acid acetic (acid slab, cel mai simplu acid din clasa acizilor carboxilici, având formula brută C₂H₄O₂ și formula chimică CH₃-COOH; numit și acid etanoic, acidul acetic este un lichid incolor cu miros pătrunzător și iritant). Oțetul folosit în alimentație are cam 5-9 % acid acetic. Oamenii l-au preparat din străvechime și l-au folosit în diverse scopuri, îndeosebi pentru alimentație și ca agent terapeutic (frecțiile cu oțet sunt binecunoscute suferinzilor de reumatism). Tradițional se prepară din băuturi alcoolice slabe (vin, bere, sucuri fermentate din alte fructe). Foarte ieftin este oțetul preparat din alcool industrial (preparat din surse variate: fructe, cereale, cartofi, lemn etc.). Prin tradiție, oțetul din vin a fost cel mai larg folosit. Sunt mai sănătoase varietățile de oțet preparat din fructe și alte materii prime valoroase (foarte cunoscut de consumatorii contemporani este oțetul din mere și miere), pentru că mai conțin și cantități mici de acizi alimentari: citric, malic, tartric etc., dar și alte componente care dau oțetului arome. În industria alimentară se folosește acidul acetic glacial (numit așa pentru că la temperaturi mai mici de 16,7 grade Celsius acidul acetic pur arată ca o piftie, este „înghețat“) care este mai ieftin și mai avantajos din punct de vedere tehnologic (se lucrează mai comod și asigură o conservare superioară legumelor conservate). Mult oțet alimentar este vândul în comerț preparat prin diluarea acidului acetic.Consumatorii nu trebuie să consume oțet în exces. Organismul omenesc suportă relativ bine  mediul acid (în stomac, PH-ul este puternic acid), dar consumul prelungit de produse acre devine dăunător.”Prof. univ. dr. Ion Schileru, ASE București.

„Cu toate că pentru mulţi consumatori, oţetul este un produs banal, în realitate lucrurile nu sunt aşa de simple pe cât par la prima vedere. Astfel, există situaţii în care oţetul sintetic este comercializat ca oţet de vin prin colorarea acestuia cu caramel cu sulfit de amoniu sau comercializat ca oţet de vin realizat dintr-un amestec de oţet de vin cu acid acetic glacial. Calitatea oţetului se poate deprecia atunci când după deschiderea recipientului acesta nu este închis bine după fiecare utilizare sau atunci când nu este respectată recomandarea producătorului cu privire la depozitare, oţetul trebuie ferit de razele soarelui şi păstrat într-un loc întunecos la o temperatură cuprinsă între 5°C si 30°C. La achiziţionarea oţetului le recomand consumatorilor să aibă în vedere absența aditivilor, ambalajul din sticlă şi orice informație care arată că acel oţet este obţinut prin procedeul biologic al dublei fermentări, alcoolică şi acetică. În ultimii ani, se comercializează pe piaţa din România alături de oţetul din vin sau din alte fructe, oţetul balsamic fabricat în Italia, cel de Modena/Reggio Emilia cu IGP/DOP care este fabricat din must de struguri dulci în amestec sau nu cu oţet de vin. Preţul acestui oţet balsamic este unul pe măsura notorietăţii sale, poate ajunge la 800 lei pentru 100 ml. Preţul ridicat în acest caz este justificat prin procesul special de obţinere, numai din must de struguri dulci obţinut din soiul Trebbiano/Lambrusco, care iniţial este fiert până ajunge la consistenţa unui sirop şi este pus să fermenteze în butoaie de stejar/dud/cireş/castan impregnate cu bacteria acetică, de la an la an timp de 25 de ani fiind transvazat în butoaie din ce în ce mai mai mici realizate din specii de lemn de esenţă tare valoroase, rezultatul final fiind un oţet balsamic cu caracteristici organoleptice unice care-i conferă recunoaşterea la nivel mondial. În prezent, oţetul se foloseşte de români pentru a condimenta, a realiza anumite sosuri, a conserva legume (murături) şi foarte rar ca dezinfectant sau soluţie de curăţenie în gospodărie, ultimile două funcţii fiind preluate de soluţii chimice deosebit de toxice pentru consumatori.” conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte Asociația Pro Consumatori.