În perioada ianuarie-iunie 2025p contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 13 897 milioane euro, comparativ cu 11 682 milioane euro în perioada ianuarie-iunie 2024. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1 918 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 480 milioane euro, balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mic cu 111 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 888 milioane euro.

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
ianuarie – iunie 2024 ianuarie – iunie 2025p
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 71 053 82 735 -11 682 74 015 87 912 -13 897
A. Bunuri şi servicii 61 865 70 602 -8 737 65 732 75 907 -10 175
a. Bunuri 43 017 57 637 -14 620 44 789 61 327 -16 538
b. Servicii 18 848 12 965 5 883 20 943 14 580 6 363
–  servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor 1 514  74 1 440 1 421  57 1 364
– transport 4 590 2 312 2 278 5 178 2 574 2 604
– turism – călătorii 2 117 4 292 -2 175 2 062 4 684 -2 622
–  servicii de telecomunicații, informatice și informaționale 4 985 1 893 3 092 5 592 2 250 3 342
– alte servicii 5 642 4 394 1 248 6 690 5 015 1 675
B. Venituri primare 5 065 9 299 -4 234 4 738 8 861 -4 123
C. Venituri secundare 4 123 2 834 1 289 3 545 3 144  401

p – date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 2 779 milioane euro (comparativ cu 2 414 milioane euro în perioada ianuarie – iunie 2024), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 1 776 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1 003 milioane euro.

În perioada ianuarie – iunie 2025, datoria externă totală a crescut cu 7 480 milioane euro, până la 212 373 milioane euro. În structură:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 162 089 milioane euro la 30 iunie 2025 (76,3 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 4,6 la sută față de 31 decembrie 2024;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie 2025 nivelul de 50 284 milioane euro (23,7 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 0,8 la sută față de 31 decembrie 2024.
Datoria externă şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
Datoria externă Serviciul datoriei externe, 6 luni 2025p
Sold la 31.12.2024 Sold la 30.06.2025p
1. Administrația publică 107 361 113 846 4 897
Numerar și depozite  183  336 1 486
Titluri de natura datoriei* 73 637 77 606 2 422
Împrumuturi 17 213 19 661  375
Credite comerciale și avansuri  396  365  561
Alte pasive 15 932 15 878  53
2. Banca Centrală 4 533 3 190 1 376
Numerar și depozite 1 122  1 1 323
Titluri de natura datoriei  0  0  0
Împrumuturi  0  0  0
Alocări de DST 3 411 3 189  53
Alte pasive  0  0  0
3. Societăți care acceptă depozite, exclusiv banca centrală 12 887 13 507 5 665
Numerar și depozite 7 265 7 797 5 368
Titluri de natura datoriei 5 536 5 600  138
Împrumuturi  0  0  0
Alte pasive  86  110  159
4. Alte sectoare 29 425 30 610 15 584
Numerar și depozite  0  0  0
Titluri de natura datoriei  830  895  8
Împrumuturi 14 980 14 786 8 803
Credite comerciale și avansuri 13 285 14 478 6 084
Alte pasive  330  451  689
I. Datoria externă (1+2+3+4)** 154 206 161 153 27 522
II. Investiția directă: credite intra-grup 50 687 51 220 21 326
Total datoria externă (I+II) 204 893 212 373 48 848
Termen scurt 49 888 50 284 38 663
Termen lung 155 005 162 089 10 185

p – date provizorii
*include angajamentele aferente înregistrării fondurilor europene pe bază accrual
** nu include instrumentele de datorie de natura investiției directe

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,5 la sută în perioada ianuarie – iunie 2025, comparativ cu 19,6 la sută în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 iunie 2025 a fost de 5,3 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 iunie 2025 a fost de 92,8 la sută, comparativ cu 99,1 la sută la 31 decembrie 2024.

Precizări metodologice

  1. Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Sector extern -> Balanța de plăți. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.
  2. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul (UE) nr. 555/2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare ale balanței de plăți, ale comerțului internațional cu servicii și ale investițiilor străine directe, în ceea ce privește actualizarea cerințelor referitoare la date și a definițiilor.
  3. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
    1. 3.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: https://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri;
    2. 3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
    3. 3.3. Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);
    4. 3.4. Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
  4. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
  5. Standardul statistic privind structura datoriei externe pe sectoare instituționale este asigurat de manualele FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, (2014), Balance of Payments and International Investment Position, ediția a-VI-a (BPM6) și System of National Accounts 2008 (SNA).
  6. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
  7. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaționale ale României (valută + aur) la sfârșitul perioadei și importul mediu lunar de bunuri și servicii din perioada respectivă.
  8. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).

Mai multe informații sunt disponibile pe website-ul BNR