Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința din 12 noiembrie 2026, a hotărât următoarele:

  • Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an;
  • Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an;
  • Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Rata anuală a inflației a crescut în septembrie la 6,61%, de la 6,17% în august 2026, în principal ca urmare a scumpirii semnificative a combustibililor și gazelor naturale.

Pe ansamblul trimestrului III 2026, rata anuală a inflației a înregistrat însă o scădere substanțială, de la 10,42% în iunie, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului prețului energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor în lunile iulie și august 2025. Efectele de bază dezinflaționiste asociate celor două șocuri succesive pe partea ofertei au influențat în principal evoluția componentelor exogene ale indicelui prețurilor de consum (IPC), cu precădere dinamica anuală a prețurilor energiei. În același timp, influențele suplimentare în sens descendent generate în acest interval de scăderea prețurilor LFO au fost compensate integral de cele rezultate din scumpirea semnificativă a combustibililor, în contextul creșterii ample a cotației petrolului.

La rândul său, rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a menținut constantă în septembrie 2026, la 6,2%, dar s-a redus cu 2,1 puncte procentuale față de nivelul de la sfârșitul trimestrului precedent. Evoluția a fost determinată în principal de efectele de bază dezinflaționiste asociate majorării impozitelor indirecte în august 2025, dar și de scăderea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și de slăbirea cererii de consum. În sens opus au acționat efectele indirecte ale scumpirii combustibililor și energiei, precum și nivelul ridicat al cursului de schimb leu/euro. Aceste influențe s-au manifestat inclusiv pe fondul menținerii la cote ridicate a așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și s-au suprapus celor generate de majorarea tarifelor de telecomunicații și a prețului polițelor RCA.

În octombrie 2026, rata anuală a inflației a crescut la 6,94%, în principal pe fondul continuării scumpirii combustibililor, dar și ca urmare a creșterii prețurilor LFO.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), indicator utilizat pentru măsurarea inflației în statele membre ale Uniunii Europene, a scăzut în octombrie 2026 la 7,0%, de la 9,2% în iunie 2026.

Rata medie anuală a inflației calculată pe baza IPC s-a redus la 9,0% în octombrie 2026, de la 9,8% în iunie 2026, în timp ce rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut la 8,3%, de la 8,6% în aceeași perioadă.

Cele mai recente date statistice reconfirmă stagnarea activității economice în trimestrul II 2026, după contracția de 0,1% înregistrată în primul trimestru al anului, în termeni trimestriali. Această evoluție implică prelungirea tendinței de adâncire a deficitului de cerere agregată într-un ritm moderat, dar pe o traiectorie vizibil mai accentuată decât cea anticipată anterior.

Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, contracția activității economice s-a atenuat considerabil în trimestrul II 2026, ajungând la 0,2%, față de 1,2% în primele trei luni ale anului. Evoluția s-a datorat în principal creșterii semnificative a dinamicii anuale a formării brute de capital fix, după scăderea pronunțată din trimestrul precedent. În schimb, consumul gospodăriilor populației și-a accentuat vizibil declinul în termeni anuali în acest interval.

Contribuția exportului net la creșterea economică a devenit marginal mai favorabilă în trimestrul II 2026, în condițiile în care dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri și servicii și-a amplificat ecartul pozitiv față de cea a importurilor, înregistrând o creștere ceva mai pronunțată comparativ cu trimestrul anterior. Cu toate acestea, deficitul balanței comerciale și cel de cont curent și-au întrerupt tendințele de reducere în termeni anuali, manifestate în ultimele 3-4 trimestre, înregistrând creșteri în trimestrul II 2026, pe fondul deteriorării raportului de schimb.

Cele mai recente date și analize indică o redresare moderată a activității economice pe ansamblul semestrului II 2026, inclusiv cu o contribuție importantă din partea agriculturii. Această evoluție este însă asociată cu o deteriorare a dinamicii PIB în trimestrul III 2026 față de aceeași perioadă a anului precedent, în contextul unor evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al principalelor sectoare economice.

Astfel, vânzările cu amănuntul și-au înjumătățit declinul în termeni anuali în trimestrul III 2026, volumul lucrărilor de construcții și-a amplificat în iulie-august dinamica anuală, menținându-se la niveluri de două cifre, iar producția industrială și-a atenuat vizibil contracția în același interval, comparativ cu perioada similară a anului anterior. În schimb, variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii a rămas constantă în iulie-august 2026, în timp ce dinamica importurilor și-a continuat ascensiunea, astfel încât ecartul dintre cele două a redevenit ușor negativ.

În consecință, deficitul balanței comerciale și cel de cont curent și-au accelerat semnificativ creșterea în termeni anuali comparativ cu trimestrul II 2026. Totodată, pe ansamblul primelor opt luni ale anului curent, ambele deficite s-au majorat față de perioada similară din 2025, după ce se reduseseră vizibil în primul semestru al anului 2026.

Pe piața muncii, datele recente indică noi scăderi ușoare ale numărului de salariați din economie în lunile iulie și august 2026, dar și o reducere semnificativă a ratei șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) în trimestrul III 2026. Aceasta a revenit la 6,4%, de la valoarea medie de 6,8% înregistrată în trimestrul precedent.

Potrivit sondajelor de specialitate, intențiile de angajare pe termen foarte scurt au scăzut în octombrie, după redresarea vizibilă din trimestrul III. În același timp, deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a întrerupt tendința descendentă din ultimele șase trimestre, înregistrând o creștere notabilă în prima lună a trimestrului IV 2026, pe fondul unei evoluții ascendente aproape generalizate la nivelul principalelor ramuri economice.

Dinamica anuală a salariului brut nominal s-a accelerat în perioada iulie-septembrie 2026, inclusiv pe fondul majorării salariului minim brut pe economie, rămânând totuși la un nivel scăzut din perspectivă istorică. În același timp, variația costului unitar cu forța de muncă din industrie a continuat să crească în primele două luni ale trimestrului III 2026, însă într-un ritm mai lent comparativ cu trimestrul precedent.

Principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au continuat ascensiunea relativ pronunțată în primele zile ale lunii octombrie 2026, după care s-au menținut la niveluri semnificativ superioare celor înregistrate în precedentele trei trimestre.

Randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au corectat, în prima jumătate a lunii octombrie, o mare parte din creșterea înregistrată în septembrie, inclusiv pe fondul evoluțiilor politice interne. Ulterior, ajustarea descendentă s-a oprit, iar randamentele au rămas vizibil peste valorile din primele două luni ale trimestrului III 2026, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al creșterii aversiunii globale față de risc.

În aceeași conjunctură, cursul de schimb leu/euro a înregistrat o corecție descendentă parțială în a doua decadă a lunii octombrie, dar a revenit rapid, tinzând ulterior să se mențină la nivelul atins la începutul lunii.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a rămas constantă în septembrie 2026, la 8,2%, în condițiile în care ritmul de creștere a componentei în lei și-a continuat tendința lent ascendentă, atât pe segmentul societăților nefinanciare, cât și pe cel al populației. În schimb, creditul în valută și-a continuat temperarea ritmului de creștere în termeni anuali.

Ponderea creditului în lei în totalul creditului acordat sectorului privat s-a menținut la 66,8%, inclusiv sub influența efectului statistic generat de evoluția cursului de schimb al leului.

În ședința din 12 noiembrie 2026, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2026, document care încorporează cele mai recente date și informații disponibile.

Potrivit prognozei prezentate în Raport, rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale anului curent, în principal pe fondul influențelor generate de scumpirile recente ale combustibililor și energiei, precum și de evoluția cursului de schimb al leului.

Ulterior, inflația va urma o traiectorie gradual descendentă, urmând să reintre în intervalul țintei în trimestrul I 2028. Această evoluție va fi susținută de efectele de bază dezinflaționiste asociate creșterilor de prețuri provocate în 2026 de șocul energetic și de seceta severă, precum și de intensificarea presiunilor dezinflaționiste exercitate de factorii fundamentali, în special de deficitul de cerere agregată.

Acesta este așteptat să se adâncească și în semestrul II 2026, în contextul consolidării bugetare și al crizei energetice, urmând să se restrângă treptat ulterior, însă pe o traiectorie vizibil mai ridicată decât cea anticipată anterior.

Incertitudini și riscuri continuă să provină din evoluția viitoare a prețului energiei electrice, precum și din traiectoria cotației țițeiului, cu posibile implicații asupra prețurilor altor materii prime și asupra cotațiilor internaționale ale unor bunuri intermediare și finale.

Incertitudini persistă și în ceea ce privește eventualele măsuri care ar putea fi adoptate în viitor pentru continuarea consolidării bugetare dincolo de anul curent, în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și cu cerințele procedurii de deficit excesiv.

Riscuri și incertitudini importante pentru perspectivele activității economice și, implicit, pentru evoluția inflației pe termen mediu sunt generate în continuare de conflictul din Orientul Mijlociu și de criza energetică. Acestea pot avea efecte multiple asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor companiilor. Totodată, pot influența dinamica economiilor și a inflației la nivel european și mondial, precum și percepția de risc asociată regiunii, cu efecte asupra costurilor de finanțare.

În acest context, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene sunt esențiale pentru compensarea parțială a efectelor contracționiste generate de consolidarea bugetară și de conflictul din Orientul Mijlociu, precum și pentru implementarea reformelor structurale necesare, inclusiv în ceea ce privește tranziția energetică.

De asemenea, deciziile de politică monetară ale Băncii Centrale Europene (BCE) și ale Rezervei Federale a SUA (Fed), precum și orientarea politicilor monetare ale băncilor centrale din regiune, rămân deosebit de relevante.

Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în prezent, precum și în condițiile unui nivel ridicat de incertitudine, Consiliul de administrație al BNR a hotărât, în ședința din 12 noiembrie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an.

Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile Consiliului de administrație al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

Consiliul de administrație reiterează faptul că, în contextul actual, un mix echilibrat de politici macroeconomice și implementarea reformelor structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, sunt esențiale pentru stimularea potențialului de creștere pe termen lung, asigurarea stabilității macroeconomice și consolidarea capacității economiei românești de a face față evoluțiilor adverse.

BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune pentru îndeplinirea obiectivului său fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condițiile menținerii stabilității financiare.

Mai multe informații sunt disponibile pe site-ul oficial al BNR: https://www.bnr.ro