În ultimele zile am primit foarte multe întrebări despre canalul Bâstroe. Mulți români sunt indignați de acțiunile de dragare de pe canalul administrat de autoritățile ucrainene și caută să înțeleagă care este potențialul impact de mediu asupra rezervației biosferei Delta Dunării.
Dezbaterile despre lărgirea și adâncirea canalului Bâstroe pentru navigație au loc de 20 de ani, timp în care autoritatea responsabilă din partea României, anume Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), nu a reușit încă să facă un studiu de impact. În lipsa acestui studiu științific, realizat de biologi, experți hidrologi și cu echipamente speciale de măsurare, nu putem decât să ne îngrijorăm, alarmăm și indignăm pe baza unor zvonuri și postări inflamate pe rețelele de socializare.
Știm de la oamenii care trăiesc în Deltă și care o cunosc cel mai bine de unele consecințe directe în ceea ce privește reducerea debitului de apă și colmatarea unor canale, însă e nevoie de o analiză științifică pentru a indica impactul real al lucrărilor asupra ecosistemelor fragile. E important pentru conservarea biodiversității ca această evaluare a situației să fie făcută urgent!
Este, într-adevăr, o lucrare de mentenanță sau autoritățile ucrainene au dragat la o adâncime mai mare decât cea agreată, cu scopul de a permite accesul unor nave cu capacitate crescută de transport?
Nu putem permite în nicio situație sacrificarea biodiversității, așa că iată ce avem de făcut:
Trebuie să cerem Ministerului Mediului și ARBDD să finanțeze rapid și să demareze o cercetare serioasă despre starea Deltei Dunării și a factorilor antropici care pun în pericol biodiversitatea ei. Autoritățile sunt restante de prea mult timp cu această analiză!
Până la finalizarea studiilor, cerem autorităților ucrainene un moratoriu asupra lucrărilor de întreținere sau adâncire a canalului!
Administrația Fluvială a Dunării de Jos trebuie să clarifice cât mai urgent dacă lucrările recente de pe Canalul Bâstroe sunt legale, dacă sunt respectate tratatele internaționale agreate pe acest subiect.
Iar dacă tot vorbim despre Delta Dunării, suntem datori să ne uităm cu atenție la mecanismele sistemice de distrugere a biodiversității de acolo, atât de partea română, cât și de cea ucraineană: construcții în zone de conservare pe grinduri, turism făcut în viteză pe bărci cu motor, poluante și zgomotoase, braconaj, lipsa unui management eficient al deșeurilor.