Parlamentul European cere Comisiei Europene să sancționeze România pentru nerespectarea deciziei CJUE în cauza Coman, Hamilton și Asociația ACCEPT

Acasa/COMUNICATE DE PRESA, diverse, fundatii / asociatii / ONG-uri, international, social/Parlamentul European cere Comisiei Europene să sancționeze România pentru nerespectarea deciziei CJUE în cauza Coman, Hamilton și Asociația ACCEPT
  • Advertising4U.ro Platforma de Promovare ONLINE

Parlamentul European (PE) a adoptat cu 387 voturi pentru, 123 de abțineri și 161 voturi împotrivă Rezoluția privind drepturile LGBTIQ în Europa, care reprezintă un semnal politic puternic către Comisia Europeană și statele membre UE. Rezoluția cere, printre altele, respectarea dreptului la viață de familie și căsătorie, recunoașterea statutului parental pentru persoanele LGBTI și  protejarea acestora de discriminare, hărțuire și violență. Parlamentul European atrage atenția și asupra țării noastre, cerând „Comisiei Europene să ia măsuri împotriva României pentru eșecul său repetat de a respecta hotărârea CJUE în speța Coman, Hamilton și Asociația ACCEPT și pentru lipsa remediilor legale care au obligat reclamanții să se adreseze la CEDO pentru apărarea dreptului lor și compensații.” (punctul 10 al Rezoluției PE).

Adrian Coman și Clai Hamilton au fost recunoscuți ca soți și, implicit, ca familie, de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și de Curtea Constituțională a României (CCR) în vara anului 2018. Mai mult, aceste două decizii reprezintă cele mai importante precedente juridice stabilite în ultimul deceniu pentru egalitatea persoanelor LGBTI în Uniunea Europeană și în România. Decizia CJUE, care stabilește recunoașterea căsătoriilor între persoanele de același sex  în dreptul european, cel puțin în materia liberei circulații, este una obligatorie pentru instanțele și autoritățile publice din România. Decizia CCR recunoaște, pentru prima dată, dreptul la viață de familie al femeilor lesbiene și bărbaților gay în România și indică, încă din 2018, faptul că Parlamentul trebuie să adopte o lege care să protejeze aceste familii.

În ultimii trei ani, ambele decizii au fost ignorate de puterea executivă, legislativă și judecătorească. Instanțele, care ar fi trebuit să soluționeze cazul de discriminare inițiat de Adrian, Clai și ACCEPT împotriva Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) și Ministerului pentru Afaceri Interne, au eșuat. Judecătoria Sector 5 și Tribunalul București au invocat din oficiu excepții procedurale, clamând o aberantă lipsă de interes a părților pentru rezolvarea cauzei, în loc să aplice deciziile instanțelor superioare. Astfel, judecătorii celor două instanțe au negat accesul nostru la justiție și la o soluție pentru problema de fond: imposibilitatea soților Coman-Hamilton de a locui ca familie în România, din cauza refuzului IGI de a emite în 2013 un permis de ședere pentru Clai (cetățean american), motivând discriminatoriu că România nu recunoaște căsătoriile între persoane de același sex încheiate în afara țării. În urma eșecului justiției la nivel național, soții Coman-Hamilton și Asociația ACCEPT s-au adresat CEDO, procesul debutant pe 1 martie 2021. CEDO va dezbate încălcarea dreptului lor la căsătorie, nediscriminare, viață de familie și acces la justiție.

„Solicităm Guvernului României aplicarea de urgență a tuturor deciziilor CJUE și CEDO care au constatat că România încalcă drepturile persoanelor LGBTI în domeniul liberei circulații, vieții de familie, recunoașterii juridice a identității de gen, libertății întrunirilor publice și protecției față de infracțiuni motivate de homofobie și transfobie. Aplicarea acestor măsuri, concret, înseamnă elaborarea de legislație și politici publice, în cooperare cu societatea civilă LGBTI, pentru a stopa aceste violări de drepturi. Respectarea acestor decizii e o componentă esențială a statului de drept, garantat prin Constituție și monitorizat în continuare de partenerii noștri europeni, ” a declarat Teodora Roseti Ion Rotaru, directoare executivă a ACCEPT.

În tot acest timp, practica autorităților nu s-a schimbat; Parlamentul nu a reglementat parteneriatul civil și Guvernul nu a coordonat o reformă administrativă care să armonizeze legislația națională cu cea europeană în materia liberei circulații pentru cetățenii europeni. Această din urmă problemă este analizată și de Comisia Europeană, care a declanșat în august 2020 o procedură de pre-infringement împotriva României, ultimul pas înainte de declanșarea procedurii judecătorești la CJUE pentru încălcarea legislației UE prin neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru. Prin procedura de pre-infringement se încearcă un dialog cu statul, înainte de a fi trimis în judecată de către Comisia Europeană.

Rezoluția cuprinde o altă prevedere, cea de la punctul 8, prin care i se cere Comisiei Europene „să propună (o) legislație care să impună tuturor statelor membre să recunoască adulții menționați într-un certificat de naștere eliberat într-un alt stat membru ca părinți legali ai copilului, indiferent de sex sau starea civilă a adulților și solicită tuturor statelor membre să recunoască căsătoriile sau parteneriatele înregistrate în alt stat membru”.

Votul de aseară este un mesaj clar transmis de Uniunea Europeană către instituții și statele membre de a avansa în reglementarea unor legi și politici publice care să asigure drepturi egale pentru persoanele LGBTI. Această rezoluție continuă acțiunile PE pentru egalitate LGBTI, precum rezoluția Parlamentului European din martie 2021 care declară spațiul Uniunii Europene o „Zonă de Libertate pentru Comunitatea LGBTIQ”. Comisia Europeană aplică deja de un an Strategia pentru Egalitate Persoanelor LGBTIQ adoptate în luna noiembrie 2020. Asociația ACCEPT salută aceste inițiative ale Uniunii Europene prin care se urmărește ca toți cetățenii europeni să beneficieze de drepturi egale, indiferent de indiferent de orientarea sexuală sau identitatea de gen.