miercuri 20 martie, ora 19
REGINA MARIA, REGINA TUTUROR ROMÂNILOR,
la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” (Calea Victoriei 88).

Un spectacol de și cu LIANA CETERCHI.
Muzica live: Elena Albu
Video/suneti: Leo Bacica, Ana Turos și Gabriela Alexandru
Costume: Alina Gurguță
Spectacol realizat în parteneriat cu UNITER, Arhivele Naționale ale Statului, Asociația România Culturală, Muzeul Național al Literaturii Române și Editura Humanitas.

Regina Maria, jurnale de război

Personalitatea Reginei Maria este pe cât de seducătoare și captivantă pe atât de greu de cuprins, de redat, de trăit ca actor… Superlativele se epuizează fără a cuprinde “necuprinsul“ ființei ei.

Jurnalele de război sunt o parte doar a vieții ei, o parte importantă și foarte frământată, plină de tragedii, personale și nationale, dar cum ea însăși mărturisește că “nu-și vede soarta ei despărțită de soarta țării,” viața ei se trăiește și se respiră odată cu viața poporului ei.

Jurnalele de război sunt jurnalele unei regine mame, mamă a unei Românii pe cale de a se naște ca o mare țară și o mare națiune, chinurile facerii trec printr-un război, prin foamete, epidemii, lipsuri de tot felul, dar pe cât de grele sunt încercările pe atât de mărețe sunt spiritele care se înalță pentru a depăși fără compromisuri greutățile și umilințele…Parcursul anilor de război 1916, 1918, este dens în întâmplări, în lupte interne și externe, în momente de maximă disperare și suferință, în momente de eroism glorios, în momente de trădare si dezamăgire, în momente de agonie….în momente critice când țara devenită din ce în ce mai mică, din ce în ce mai săracă și mai disperată” este pe punctul de a nu mai FI…Doar curajul, voința și IUBIREA unor oameni ca Regina Maria, au salvat-o de la dispariție…

La capătul celor doi ani mărturisește:

„Câte tragedii, câtă suferinţă, nenorocire, nădejde, disperare am trăit în aceşti doi ani. De necrezut câtă muncă şi câte eforturi! Toate au fost o muncă binecuvântată, m-au adus foarte aproape de inima poporului meu, m-au adus aproape de mizerie, durere, sărăcie şi nevoie. Am învăţat să nu mă feresc de niciun efort. Acum pe drumul de întoarcere, strigătul „Împărăteasa tuturor românilor“ e o realitate…”
(Liana Ceterchi)