Peste o treime (36,6%) dintre persoanele testate nu știau că suferă de dislipidemie, rezultă din studiul pilot observațional, realizat la inițiativa ENDO Pacienți – Asociația Pacienților cu Boli Endocrine, cu susținerea companiei Zentiva. Costurile testării au fost suportate de Endo Pacienți.
În studiu au fost înrolați 205 pacienți cu vârsta de peste 18 ani (minim 18 ani, maxim 92 ani), în mare majoritate femei (61%), din București și din Constanța, cu preponderență din mediul urban.
Patru medici au fost implicați în studiul „Colesterol ALERT!”: Dr. Daciana Toma, medic de familie București, vicepreședinte SNMF, șef lucrări dr. Daniela Baltă, medic de familie București, dr. Cristina Cojocaru, medic primar diabet, nutriție, boli metabolice Constanța și dr. Sorina Ispas, medic specialist diabet, nutriție, boli metabolice și medic primar medicină de laborator din Constanța.
Ce arată datele obținute în cadrul studiului pilot
Dr. Daciana Toma, medic de familie București, vicepreședinte SNMF, a explicat că în cadrul studiului s-a măsurat tensiunea arterială, s-a făcut determinarea glicemiei, a colesterolului total, trigliceridelor, HDL și LDL colesterol, toate cu același tip de aparat:
„36,6% dintre pacienți nu se știau cu dislipidemie anterior studiului. 63,4 % se știau cu dislipidemie, dar cu toate că știau că au această problemă, 11,7% dintre ei nu luau tratament. Ne îngrijorăm foarte mult, pentru că 57% dintre pacienți au obezitate. Vorbim de un procent foarte mare de obezitate. Dincolo de asta, dacă ne uităm la tipurile de obezitate, 20% dintre ei aveau obezitate de grad trei, obezitate morbidă, și mai mult decât atât, cel mai mare indice de masă corporală din proiect a fost de 51 de kilograme pe metru pătrat. Înseamnă o greutate foarte mare”, a arătat aceasta.
Nu-ți citi singur analizele!
Însă ce este dislipidemia explică Dr. Sorina ISPAS, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice: „Dislipidemia este o afecțiune, o alterare a metabolismului grăsimilor, a lipidelor, în organism. Cum se evidențiază? Se evidențiază prin modificarea valorilor colesterolului total care este crescut, a LDL colesterol care este crescut, a HDL-colesterol-lui, colesterolul bun, care este scăzut, și a trigliceridelor care au o valoare crescută”.
Dr Cristina Cojocaru, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice a atras atenția că nu trebuie să ne culcăm pe o ureche atunci când ni se pare că analizele ne-au ieșit bine. Pentru că analizele, chiar dacă se încadrează în valorile considerate normale, pot ascunde de fapt o boală.
„Pacienții de obicei consideră o valoare normală dacă nu se află în chenarul acela roșu și atunci își fac analizele și nu mai vin cu ele la medic. Spun că pur și simplu, doamna doctor sunt foarte bune. Nu aveam nicio analiză încadrată în chenarul roșu. Ei nu știu exact despre ce este vorba, motiv pentru care cer de fiecare dată și rog pacientul să vină cu analizele în cadrul cabinetelor ca să poți clasifica tu dacă el se află într-o clasă de risc sau nu”, a arătat specialistul.
Totodată, studiul observațional pilot a mai arătat un lucru interesant: faptul că valorile dislipidemiei pot fi diferite în funcție și de etnie.
„Legat de pacienții pe care i-am studiat, am observat că există o diferență între etnii, etnia de origini turco-tătară au din punct de vedere al dislipidemiei o hipertrigliceridemie, comparativ cu pacienții români care au o hiper-colesterolemie. Deci marea majoritate care i-am studiat au găsit această diferență între pacienți”, a dezvăluit Dr. Cristina Cojocaru.
Grăsimea viscerală, ucigașul tăcut
Valoarea crescută a colesterolului „rău” este corelată şi cu grăsimea care se depozitează la nivelul abdomenului, atrage atenţia Șef lucr. la UMF „Carol Davila” Bucureşti, dr. Daniela Baltă, medic primar medicină de familie:
„Circumferință abdominală crescută înseamnă grăsimea abdominală viscerală crescută și înseamnă inclusiv grăsime pe artere și risc mai mare să facem accident vascular, infarct și toate bolile date de depunerea de colesterol pe vasele noastre. Deci important este nu doar IMC-ul. Importantă este această circumferință abdominală. Și aici este problema noastră, să reducem riscul cardiovascular acționând pe această grăsime viscerală.[…] Cam asta este situația în toată țara, 25% avem normoponderali. În rest sunt supraponderali, obezi gradul 1, 2 sau 3, iar circumferința abdominală, în toată țara, este dincolo de limitele pe care ar trebui să le avem noi în minte”.
În ceea ce priveşte profilul lipidic observat în studiu, doctor Daniela Baltă a detaliat:
„Cam așa stă toată țara, cum am găsit și noi, iar media la pacienții mei din cabinet pentru LDL a fost undeva la 113. […] Foarte interesant, cine stă cel mai bine la dislipidemie? Bucureștiul are colesterolul cel mai mic, 197. Cine stă cel mai rău? Printre altele, sud-estul. Deci ne-am contrabalansat cu Constanța. Deci ce am făcut noi aici, între București și Constanța, am ieșit undeva pe medie și uite-i, media României. Deci asta e realitatea în România, ce să mai vorbim. Stăm rău cu depistarea dislipidemiei, stăm rău cu tratarea. De ce ar fi important să tratăm? Pentru că scăderea LDL colesterol cu un milimol, un milimol înseamnă 38mg/dl, ar duce la scăderea riscului unei persoane să facă un infarct cu 23% și scăderea evenimentelor cardiovasculare majore cu 21%. Deci e foarte important să depistăm, să tratăm și putem face ceva împreună medicii cu pacienții, pentru că de unul singur doctorul nu are ce să facă”.
Dr. Sorina Ispas a subliniat și faptul că dislipidemia trebuie controlată și tratată atunci când este cazul, întrucât pe termen lung poate face ravagii în organism:
„Există consecințe ale dislipidemiei? Există! Pe termen scurt și pe termen lung. Este o boală mută clinic. La început nu doare, nu se vede, nu se simte. Ea lucrează în profunzime, lucrează în timp și duce la modificări la nivel structural, chiar la nivel celular. Toate aceste modificări duc în timp la diverse patologii, cum ar fi bolile cardiovasculare, ateroscleroza, boala vasculară periferică, hipertensiunea arterială pot duce la obezitate, steatoză hepatică, un status inflamator de care pacientul nu este conștient. Acest status inflamator este cronic. Tot timpul pacientul are o inflamație în corp”, a arătat Dr. Sorina Ispas.
În cadrul conferinței, ea a arătat că trebuie să fim conștienți că există mai multe cauze care duc la apariția dislipidemiei.
„Sunt pot fi cauze primare atunci când apar factorii genetici 3% din populație are acești factori genetici. Poate fi o afecțiune secundară? Da, în cadrul unor afecțiuni, boli cronice, cum ar fi hipotiroidism, boli endocrine, multe alte boli endocrine, alimentație cu exces caloric, deci o viață dezorganizată. Includem sedentarismul, nopțile pierdute. Dar pe lângă toate aceste dezechilibre într-un stil de viață sănătos mai pot apare și în boli hepatice, boli renale, în contextul obezității, anxietatea poate duce la hipercoolesterolemie, fumatul poate fi o altă cauză, excesul de alcool și multe, multe alte cauze”, a arătat Dr. Sorina ISPAS.