PostModernism Museum pune la dispoziția publicului proiectul „Ilustratori în misiune: colecții recuperate ale artelor grafice românești (1930-1990)”, prin care a recuperat și valorificat arhivele a patru ilustratori români, realizând totodată materiale de cercetare și educație dedicate activității acestora. Este vorba despre Gheorghe Cernăianu (1934-2007), Vasile Dobrian (1912-1999), Mihail Gion (1912-1993) și Gheorghe Ivancenco (1914-1979), artiști care au ilustrat, în special, publicații destinate copiilor și tinerilor.

Arhivele reunesc lucrări originale, schițe, corespondență, documente personale și fotografii, provenite din colecții publice, de la familiile artiștilor și de la deținători privați. Până în prezent, aceste materiale erau în mare parte dispersate și dificil de accesat. Acum, ele sunt disponibile gratuit și pot fi explorate inclusiv cu ajutorul unui asistent conversațional bazat pe inteligență artificială.

Contextul istoric și social în care au activat cei patru artiști este prezentat prin audiobook-uri ilustrate, filme de animație și interviuri video cu istorici de artă și specialiști.

În cadrul proiectului a fost realizat și ghidul digital pentru școli „Arhiva în clasă”, care transformă arhivele într-o resursă didactică destinată profesorilor de educație artistică, istorie și limba română. Ghidul cuprinde scenarii de lecție organizate în trei module tematice: ilustrația ca instrument al comenzii sociale, memoria vizuală a copilăriei și dezvoltarea gândirii critice în raport cu imaginea de propagandă.

De asemenea, au fost realizate două studii speciale, prezentate în cadrul unor conferințe internaționale: „Graphic Heritage from ‘Class Enemy’ Propaganda to the ‘Baby Boom’ Imaginary”, prezentat la conferința „Communism for Young People”, organizată de Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din București, în perioada 28-29 mai 2026, și „Animation as a Propaganda Tool in the Context of the Cold War: The Case of Romanian Graphic Artists in the GDR”, prezentat la conferința academică din cadrul Animation Bucharest International Film Festival (ABIFF #6), organizată în parteneriat cu UNATC, la 6 iunie 2026.

Proiectul poate fi consultat aici: https://www.postmodernism.ro/ilustratori-in-misiune-colectii-recuperate-ale-artelor-grafice-romanesti-1930-1990/

Arhivele celor patru ilustratori

Arhiva Mihail Gion cuprinde caricaturi interbelice și postbelice, afișe de propagandă tipărite, ciclul „Viața satului”, desene realizate în timpul călătoriilor în URSS, Egipt, Grecia, Coreea și Italia, precum și portrete ale unor scriitori și actori. În perioada 1942-1975, Gion a ilustrat peste 30 de cărți pentru copii, printre care volume semnate de I. L. Caragiale, Tudor Arghezi, Ion Creangă și Jaroslav Hašek.

Arhiva Gheorghe Cernăianu reunește gravuri realizate între 1969 și 1992, lucrări de grafică și pictură, precum și cărți ilustrate, în mare parte, pentru Editura Ion Creangă, în perioada 1970-1991. Printre acestea se numără „Doamna Chiajna”, de A. I. Odobescu, și volume din opera lui Panait Istrati.

Arhiva Gheorghe Ivancenco include un opis, cataloage, lucrări de grafică și ilustrații de carte, printre care cele realizate pentru operele lui Pisemski și Turgheniev, publicate în 1953 la Editura ARLUS „Cartea Rusă”.

Arhiva Vasile Dobrian prezintă fotografii inedite realizate în perioada 1925-1981, cataloage și ciclurile „Steaua inimei” (1939), „Ciclul Morții” (1942) și „Drumul unei vieți” (1946).

Dialoguri profesionale și cercetare prin animație narată

Seria de dialoguri, moderată de istoricul de artă Cosmin Nasui, reunește mărturii ale unor profesioniști care au activat în presa și editurile pentru copii, precum și ale cercetătorilor specializați în perioada respectivă.

În dialogul „Benzi desenate între două lumi: Pif Gadget și România comunistă”, Dodo Niță, cercetător al benzii desenate românești, vorbește despre traseul revistei franceze Pif Gadget în România. Discuția pornește de la volumul său „Familia Pif” (Editura Revers, 2026) și urmărește evoluția publicației, care ajunsese în România la un tiraj de 15.000-20.000 de exemplare pe săptămână, până la interzicerea abonamentelor, în decembrie 1981.

Dialogul „BD, cenzură și Ceaușescu: Vintilă Mihăescu, culisele revistei «Cutezătorii»” îl are ca invitat pe fostul redactor artistic al publicației, care povestește despre benzile desenate din anii ’70 și despre expoziția respinsă de comisie în 1985. Pentru a salva lucrările, acesta a fost nevoit să le transforme, în doar câteva zile, în ceea ce a fost prezentat ulterior drept „panouri decorative”.

În cadrul dialogului „Cum se desena un dușman: canonul propagandei grafice în România comunistă”, Victor Sămărtinean, doctorand al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” și cercetător IICCMER, analizează mecanismele propagandei grafice printr-un studiu de caz dedicat revistei „Urzica”. Publicația a apărut la 1 februarie 1949, după modelul revistei sovietice „Krokodil”, într-o perioadă în care o caricatură putea fi remunerată cu o sumă apropiată de salariul unui muncitor.

Un al doilea dialog cu Vintilă Mihăescu, intitulat „Arta la comandă și libertatea din culise înainte de ’89”, explorează relația dintre comenzile editoriale și libertatea artistică în perioada comunistă. Discuția abordează comenzile primite de la editurile Ceres, Ion Creangă și Albatros, lucrări realizate adesea într-un interval de numai o săptămână, precum și tapiseria de comandă.

Cercetarea „Commissioned Illustrators: Graphic Heritage from ‘Class Enemy’ Propaganda to ‘Baby Boom’ Imaginary” prezintă, în română și engleză, modul în care temele graficii s-au schimbat în funcție de prioritățile regimului politic, pornind de la arhivele a șapte graficieni. Studiul a fost prezentat la conferința internațională „Communism for Young People”, organizată de Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, în perioada 28-29 mai 2026.

Comunicarea „Animation as a Propaganda Tool in the Context of the Cold War” a fost prezentată la conferința organizată în cadrul celei de-a șasea ediții a Animation Bucharest International Film Festival (ABIFF), în parteneriat cu UNATC, la 6 iunie 2026. Studiul analizează activitatea graficienilor români care au lucrat la „Zeitgezeichnet”, emisiunea satirică de animație a televiziunii est-germane.

Studiul „Vasile Dobrian: Lost in Bibliography, Found in the Museum” urmărește parcursul artistic al lui Vasile Dobrian în perioada 1934-1999 și modul în care opera sa a fost reevaluată în repetate rânduri, în funcție de schimbările politice. Artistul a trecut de la statutul de gravor militant în ilegalitate la cel de figură recunoscută oficial după război, fiind ulterior reevaluat ca reper al avangardei românești.

Despre proiect

Producătorul proiectului este PostModernism Museum.

Proiectul este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

Partenerii proiectului sunt Modernism.ro, Nasui Collection & Archives, Muzeul Județean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul de Artă Brașov și Muzeul Brăilei „Carol I” din Brăila.

Proiect cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. AFCN nu răspunde de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele acestuia pot fi folosite. Responsabilitatea aparține în întregime beneficiarului finanțării.